Politica europeană se confruntă cu creștere a influenței partidelor de dreapta, precum și cu o ascensiune a populismului. După victoria obținută la alegerile parlamentare din Italia, Giorgia Meloni a devenit premier de extremă dreaptă după liderul fascist Benito Mussolini. De asemenea, Democrații suedezi, un partid de extremă dreapta, a produs surpriza în Suedia, o țară cu o politică preponderent social-democrată. Formațiunea politică cu rădăcini fasciste s-a clasat pe locul doi la alegerile pentru Legislativ, după ce a obținut 20,5% din voturi, având un discurs electoral centrat asupra imigrației și asupra actelor de violență comise unele grupări.
Cu toate acestea, există și excepții. Un lider pro-european a învins recent un populist de extremă dreapta la alegerile prezidențiale din Austria. Acestea reprezintă exemple ce indică o posibilă revenire a dreptei în Europa, în condițiile în care formațiunile populiste sunt bine cotate în Bulgaria, Elveția, Cehia și Finlanda.
Mai mult, un studiu realizat de Institutul internațional pentru democrație și asistență electorală (IDEA) indică faptul că aproape 70% din democrațiile consolidate s-au confruntat cu o erodare în 2021, un fenomen constatat și în cazul a 60% dintre regimurile democratice de nivel mediu, potrivit Euronews.com.
„Asistăm la o ascensiune a partidelor anti-sistem care promit ceva radical diferit", a explicat Sam Van der Staak, un specialist din cadrul Institutul Internațional pentru Democrație și Asistență Electorală (IDEA).
„(Clivajul, n.red) dreapta - stânga este o reprezentare eronată. De fapt, este vorba despre cetățeni care își exprimă nemulțumirea față de politică și față de ceea ce oferă întregul sistem de guvernare”, a adăugat el.
Un concept greu de definit, populismul este o abordare politică care pune în opoziție „oamenii obișnuiți” față de „elite”. A luat amploare în 2016, odată cu Brexit, votul prin care Marea Britanie a ieșit din UE, și alegerea lui Donald Trump.
În prezent, populismul a devenit ”ceva normal într-o anumită măsură”, a afirmat van der Staak.
„Pe atunci eram cu toții speriați că populiștii vor prelua puterea, dar de data aceasta nu am constatat atât de multă indignare în legătură cu alegerile din Italia sau Suedia”, a menționat el.
O explicație a acestui fenomen este faptul că unele politici promovate de partidele populiste din Europa converg spre centru, este de părere van der Staak.
"Opiniile mai dure privind migrația au devenit mai acceptate", a declarat el pentru Euronews, subliniind că multe partide populiste au renunțat, de asemenea, la opoziția față de Uniunea Europeană.
"În urmă cu câțiva ani, era vorba doar de populiștii de extremă dreapta și de extremă stânga care cereau răsturnarea curentului principal din politică. Acum vedem o categorie care se află undeva la mijloc”, a mai spus specialistul IDEA.
Deși criticase în termeni duri Uniunea Europeană, premierul italian de extremă dreaptă Giorgia Meloni a susținut în repetate rânduri campania electorală că partidul Frații Italiei nu este antieuropean.
În opinia lui van der Staak, o altă idee care alimentează semnificativ populismul în Europa este cea potrivit căreia „actualul sistem de guvernare nu funcționează”.
"De mult timp, sistemele de protecție socială nu au fost capabile să ofere rezultate [...], iar modalitățile tradiționale de guvernare nu au fost capabile să ofere răspunsuri la problemele socio-economice", a explicat el, făcând referire la problemele din Parlamente și la polarizarea cu care se confruntă Europa.
Deși era catalogată drept o țară stabilă, Marea Britanie va avea, săptămâna aceasta, al patrulea premier în decursul ultimilor trei ani. De asemenea, Parlamentul este dominat de disensiuni ca urmare a votului controversat pentru Brexit.
Potrivit unui studiu realizat de IDEA, aproape 70% dintre democrațiile performante au suferit o erodare în 2021, ceea ce s-a întâmplat și în cazul a 60% dintre democrațiile de nivel mediu.
Trei dintre acestea - Polonia, Ungaria și Slovenia - sunt catalogate de IDEA ca fiind „în regres”, ceea ce înseamnă că a existat un atac „susținut și deliberat” asupra sistemelor lor democratice din partea actorilor politici și a guvernelor.
În toate aceste state est-europene, partidele de extremă dreapta au preluat puterea, cu toate că slovenul Janez Janša, care a fost comparat cu fostul președinte american Donald Trump, a fost învins în alegerile din acest an.
În Suedia, votul a fost dominat de temerile legate de criminalitate și migrație. În schimb în Italia, „a fost mai mult despre slăbiciunea și fragmentarea stângii”, a explicat Brett Meyer, un cercetător din cadrul Institutului Tony Blair pentru schimbări globale.
Social-democrații de stânga din Suedia au câștigat votul popular, însă nu au putut forma o coaliție de guvernare, în timp ce în Italia partidele de stânga nu au reușit să formeze un acord preelectoral în contrast cu dreapta.
