Victoria lui Geert Wilders și a partidului său PVV (Partidul Popular pentru Libertate) la alegerile din Olanda este considerată șocantă de multă lume, având în vedere că el este un populist de extremă dreapta, anti-UE, cu discurs populist și islamofob, care a comparat islamul cu fascismul, a militat chiar și pentru interzicerea moscheilor și a Coranului și a numit islamul drept "ideologia unei culturi retarde".
Proteste după victoria lui Geert Wilders la alegerile din Olanda
Wilders și-a construit campania pe ideea de a "opri migrația". Astfel, rezultatul scrutinului a determinat organizațiile musulmane din mai multe orașe să protesteze.
"Am venit aici pentru libertate şi toleranţă, pentru un loc în care fiecare poate face ce vrea. Când văd un partid care încearcă să facă această ţară mai puţin sigură, mi se face frică", a declarat AFP Haahmed Hassan, un inginer software egiptean, în vârstă de 30 de ani, citat de AFP.
"E o mare teamă, pentru că PVV este un partid rasist, fără să se ascundă de asta, care vrea să dezislamizeze ţara. Ştiu cum este să fugi de război pentru a te refugia într-o ţară sigură, însă acum nu ne mai simţim în siguranţă", a spus Judy Karajoli, o studentă siriană la jurnalism, în vârstă de 25 de ani.
Îngrijorări au apărut și din partea unor ONG-uri, printre care și Greenpeace, care se tem că Wilders va anula politicile de mediu. La Utrecht, membrii partidelor de stânga au organizat proteste "pentru a le arăta olandezilor că nu abandonăm niciodată pe nimeni şi că luptăm pentru drepturile tuturor", după cum au precizat organizatorii. Și la Amsterdam s-au adunat câteva mii de protestatari.
Un amănunt despre Geert Wilders este că el a fost nevoit să trăiască sub protecție aproape 20 de ani, după ce a primit mai multe amenințări cu moartea, în urma insultelor aduse marocanilor, pe care i-a numit "gunoaie". Wilders a vorbit și despre un referendum privind ieșirea Olandei din UE, adică un Nexit.
Ce soluții are Geert Wilders pentru a alcătui un guvern
Însă populistul de extremă dreapta va trebui să alcătuiască un guvern format dintr-o coaliție dacă vrea să devină prim-ministru. Partidul lui Wilders a câștigat 37 dintre cele 150 de locuri în parlamentul olandez, adică aproape un sfert din cele 13 milioane de voturi și mai mult decât dublu față de rezultatele obținute în 2021, când a avut 17 locuri.
Lui îi trebuie 76 de locuri, așa că are nevoie de alianțe. Conform Reuters, partidul conservator al actualului prim-ministru Mark Rutte (VVD) a exclus o alianță cu PVV, chiar dacă noul lider al liberalilor de la VVD, Dilan Yesilgoz, a declarat că partidul ei va lua în considerare să ofere un sprijin. VVD a obținut 24 de locuri.
Liderii partidului PVV s-au reunit vineri pentru a discuta cu parlamentul și trebuie să convingă cel puțin două partide să se alăture. Specialiștii consideră că cei mai probabili aliați sunt VVD și NSC (New Social Contract). Însă liderii acestor două partide au precizat că, pentru a face o alianță, Wilders trebuie să renunțe la amenințările de a părăsi Uniunea Europeană.
Totodată, ele îi cer lui Wilders să renunțe la dorința de a schimba articole din constituție care interzic discriminarea religioasă.
La negocieri a fost și liderul mișcării fermierilor Boer Burger Beweging (7 locuri în camera inferioară a Parlamentului), Caroline van der Plas, care a declarat că ar fi dispusă să guverneze cu Wilders. Ea a sosit la negocieri într-un tractor verde. Însă Caroline van der Plas a precizat că, pentru o coaliție de guvernare, e necesar ca Geert Wilders să renunțe la "cele mai inacceptabile părți" ale platformei partidului său.
Însă construirea unei alianțe ar putea dura foarte mult. Recordul este de 299 de zile, timp care a fost necesar pentru a construi un guvern după alegerile din martie 2021.
Poate fi luat în calcul și scenariul în care Wilders eșuează la negocieri. În acest caz, o posibilitate ar fi ca partidele să construiască co coaliție centristă, dar fără partidul lui Wilders.
Dacă nu se poate ajunge la niciun acord, ar putea să aibă loc alte alegeri.
