DIICOT i-a acuzat pe fraţii Andrew şi Tristan Tate că au recrutat două fete din SUA şi Marea Britanie sub pretextul că vor să se căsătorească cu ele.
Cei doi le-au adus apoi în România, unde le-au obligat să producă materiale pornografice care erau postate pe o platformă online pentru a fi difuzate contra cost.
Detalii despre modul în care fraţii Tate au reuşit să aducă în România fete din străinătate se găsesc în motivarea deciziei unui judecător de la Tribunalul Bucureşti prin care a fost dispusă prelungirea arestării preventive în cazul celor doi şi a două complice, o fostă poliţistă şi iubita lui Andrew Tate.
Fraţii Tate, cu cetăţenie britanică, şi cele două complice sunt acuzaţi că au constituit un grup infracţional organizat, în scopul racolării, cazării şi exploatării, prin obligarea unor femei la crearea unor materiale cu conţinut pornografic, destinate difuzării contra cost.
Ce spun judecătorii despre acest caz
În documentul de la Tribunal, judecătorul arată modul în care a fost recrutată şi adusă în România o fată din Marea Britanie.
„După ce în perioada sfârşitul lunii ianuarie 2022 - februarie 2022, inculpatul (...), prin intermediul aplicaţiei (...) şi în urma întâlnirilor din Londra (februarie 2022), UK, a recrutat-o prin inducere în eroare cu privire la intenţia de a pune bazele unei relaţii de căsătorie/concubinaj şi existenţa unor false sentimente, pe persoana vătămată (...), în perioada martie 2022 - aprilie 2022, împreună cu inculpatul (...), inculpata (...), prin exercitarea de acte de violenţă fizică şi constrângere psihică rezultate din acţiuni de intimidare, supraveghere, control şi invocarea de false datorii, a adăpostit-o pe aceasta într-un imobil situat în complex (...), str. (...), vila (...), judeţul (...), şi a transportat-o pe aceasta din UK, Londra, în România, pe raza jud. (...) în scopul exploatării sexuale, prin obligare la manifestări pornografice în vederea producerii şi difuzării de materiale pornografice, utilizând în acest sens site-ul (OnlyFans.com - n.r.) şi prin supunerea la executarea unei munci, în mod forţat, utilizând în acest sens site-ul (TikTok.com - n.r.)", se arată în motivarea instanţei.
Ca mijloace de probă, procurorii au depus în instanţă declaraţii ale persoanelor vătămate, expertize psihologice şi procesele-verbale de redare a conversaţiilor prin intermediul aplicaţiilor pe internet.
Pe de altă parte, instanţa admite că procurorii "nu au lămurit pe deplin situaţia de fapt" în acest caz, însă "există indicii temeinice" privind săvârşirea de către inculpaţi a unor infracţiuni de o gravitate evidentă.
