Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Dezbaterea Trump - Biden, sub analiza specialistului. Cine a câștigat și paralela cu lupta politică din România

Joe Biden și Donald Trump au stat față în față în prima dezbatere legată de candidatura la președinția Statelor Unite ale Americii, iar prestațiile lor au fost analizate de mulți specialiști. Chiar și organizatorii dezbaterii, cei de la CNN, au făcut un fel de sondaj atât înainte de confruntare, cât și după. Dacă, înaintea dezbaterii, Trump era văzut câștigător de 55% din respondenți, după ce aceasta s-a încheiat, procentul său a crescut la 67%.

De altfel, chiar și actualul vicepreședinte al SUA, democrata Kamala Harris, a spus că Biden "nu a început bine, dar a terminat în forță". De cealaltă parte, republicanii lui Trump se consideră deja victorioși.

În direct la Euronews România, analistul politic Radu Magdin a comentat acestă dezbatere.

Cine a câștigat dezbaterea Biden - Trump

Staff-ul democrat al lui Biden a subliniat "multitudinea de minciuni pe care le-a spus Donald Trump", fără însă ca, în timpul dezbaterii, să vină răspunsuri din partea lui Biden. Aici ar fi greșit actualul președinte.

Din punct de vedere social, mesajele rămân, chiar dacă sunt false și e mai puțin important ceea ce se face după aceea, chiar dacă că acele 'fact check'-uri (verificarea informațiilor) dovedesc falsitatea lor.

De exemplu, Joe Biden a spus că rata șomajului din rândul persoanelor de culoare din SUA nu a fost de mult timp la un nivel atât de scăzut cum este acum, în mandatul său. Într-adevăr, în mai 2024, rata șomajului pentru persoanele de culoare din SUA este de 6,1, dar în aprilie 2023 a fost undeva la 4,8 și în august 2019 a fost de 5,3. Acea rată de 5,3 era în timpul mandatului lui Donald Trump. Așadar, afirmația nu este complet falsă, ci inexactă sau incompletă.

Radu Magdin, analist politic: "Trump este câștigătorul acestei dezbateri, din punctul meu de vedere, atunci când vorbim de un câștigător al unei dezbateri, dincolo de polarizarea naturală și de simpatiile în funcție de această polarizare.

Să spunem că eu sunt democrat și fan Biden și, în mod natural, simpatizez cu ceea ce spune Biden, iar dvs sunteți fan Trump, dar miza este mai degrabă în zona nehotărâților și, din această perspectivă, Trump a punctat mai bine, din punct de vedere al clarității mesajelor, pentru că el a rămas un comunicator politic foarte clar, dar și din punct de vedere al limbajului corporal dominant. Spun asta pentru că mare parte din ceea ce rămâne, ca 'impresie artistică', după o dezbatere, este impresia făcută la nivel de energie, la nivel de dinamică corporală.

Din această perspectivă, președintele Biden a spus că 'cel cu care eu mă confrunt este mai tânăr cu 3 ani, dar este incompetent'. Acei trei ani totuși se resimt ca o distanță mai mare, în materie de vitalitate, între președintele actual și președintele anterior. La capitolul vitalitate și claritate, Trump a câștigat.

Biden, din punctul meu de vedere, a fost mai bun decât ne așteptam, pentru că a avut mai multe momente, în ultimele luni, în care energia sa a părut, în spațiul public, în scădere și claritatea mesajelor sale a fost puternic contestată. Deci acum a făcut o treabă mai bună față de cum te așteptai."

Americanii se întreabă de ce Kamala Harris a fost "ținută în cătușe"

Tabăra lui Joe Biden spune că președintele în funcție a oferit o viziune pozitivă, de învingător, în timp ce Julian Castro, fost membru al cabinetului lui Barack Obama, spune că, pentru Biden, erau deja așteptări foarte joase în privința capacității lui de a-l înfrunta pe Trump într-o dezbatere, dar că acum nici măcar nu a putut să atingă acele așteptări foarte joase. El spune că a părut "nepregătit, pierdut și nu suficient de puternic". Iar acestă părere vine de la un democrat.

S-a mers însă și mai departe, iar unii analiști au comentat și poziția vicepreședintelui SUA, Kamala Harris. John King, jurnalist la CNN, spune că, în toată această perioadă, Kamala Harris a fost "ținută în cătușe" de către democrați și nu a fost lăsată să iasă în față și să fie și ea printre favoriții la a candida în aceste alegeri. Iar această idee a democraților, de a o ține cumva în cătușe pe Kamala Harris, a fost o greșeală uriașă.

Radu Magdin, analist politic: "Raportat la evaluările americane, cum că ar fi fost bine să fie doamna Kamala Harris, eu sunt un mare fan al femeilor în politică, dar dumneaei nu a știut, până în ultimul mandat, să aibă grijă de imaginea sa, sau să se poziționeze ca o alternativă. Pentru că, dacă s-ar fi poziționat așa din timp, ar fi fost o opțiune viabilă. Dar tocmai pentru că democrații nu au avut o opțiune viabilă, a rămas Biden.

Fiecare a încercat să tragă spuza pe turta sa. Clar că Biden încerca să vorbească despre revenire economică, în timp ce Trump a vrut să pună accentul pe criminalitate, pe imigrație și pe consecințele economice ale imigrației.

Fecare a avut, de la echipa sa, ceea ce noi numim sum bites, expresii memorabile. Dacă e să îmi aduc aminte ce mi-a rămas în cap după dezbaterea pe care eu am văzut-o în timp real, mi-a rămas această idee de 'moralitate la nivel de motan' a lui Trump și ideea că 'se plânge', acesta punându-i ștampile, dincolo de promovarea ideii de incompetență din partea lui Biden către Trump.

De partea cealaltă, Trump este un maestru în a face ceea ce noi numim refraining, adică îți ia un mesaj al tău și ți-l întoarce în favoarea lui. Aici mie mi se pare că exemplul cel mai puternic a fost cel în care a reușit să cupleze două-trei chestii în același timp: un vot minoritar, cel al afro-americanilor (votul de culoare), ideea de imigrație și ideea de siguranță a locurilor de muncă. Și el a spus cam următorul lucru: se pierd locuri de muncă de culoare tocmai pentru că nu merge imigrația, nu merge economia. Deci a simplificat și a încercat să activeze de partea sa electoratul de culoare, care, istoric, ar fi fost tentat să voteze cu democrații. A încercat să îl activeze atât pe temeri securitare, cât și ca fond de temeri în ceea ce privește nivelul de trai.

Este doar un exemplu, pentru că, în general, Trump a fost, din punctul meu de vedere, mai puternic, mai clar, mai puternic ca limbaj corporal și mai clar în mesaje."

Ar trebui să existe, în România, dezbateri politice după modelul SUA?

Radu Magdin, analist politic: "Dacă aș fi consultantul politic al unuia dintre ei, i-aș sugera lui Trump să continue pe această linie de claritate, pentru că nu are multe lucruri de schimbat. A venit foarte bine pregătit la această dezbatere, pregătindu-se de liniile de atac previzibile, alături de echipa sa și făcând acest refraining, această reîncadrare eficientă.

De partea lui Biden, aș spune că trebuie un pic schimbată strategia, în sensul în care, da, a vorbit mai rapid și a evitat acuzațiile că nu are energie, dar problema este că ai anumite momente încât și cei care sunt educați peste medie și sunt foarte atenți la dezbatere au o problemă în a te înțelege.

Și aș evita inclusiv anumite cuvinte, deși Biden este, de obicei, un tip clar, care folosește cuvinte simple, dar a mai avut momente în dezbatere când a folosit anumite cuvinte la care chiar și o persoană educată trebuia să dea un Google să înțelegă exact ce a vrut să spună. Deci elementul de claritate ar trebui îmbunătățit și câteodată e mai bine să spui mai puține și mai simple, mai clare, într-un minut, decât să bifezi tot ce trebuie, dar de fapt, lumea să piardă din mesaj."

În acest context, dezbaterea dintre Biden și Trump a fost urmărită cu atenție și de ucraineni, pentru că îi privește chiar direct. Dacă Trump a marșat pe ideea reducerii ajutorului pentru ucraineni, în războiul cu Rusia, Biden susține eforturile pentru ca Ucraina să câștige confruntarea.

În timpul dezbaterii, Trump a promis că "va opri războiul" înainte de a-și prelua mandatul, adică pe 20 ianuarie, ceea ce este imposibil. Întrebat dacă termenii propuți de Putin sunt acceptabili, el a spus : "Nu, nu sunt acceptabili".

  • Americanii susțin că Trump ar fi făcut 26 de afirmații false în timpul dezbaterii cu Biden.

Radu Magdin, analist politic: "Cu siguranță că vecinii noștri ucraineni au urmărit cu mare atenție și îngrijorare, pentru a-l cita pe președintele Iohannis. În special aceste întoarceri, reîncadrări de situație, de la mutarea atenției de la Rusia și la comportamentul său agresiv, la ideea că tocmai pentru că America ar fi slabă - vezi Doamne, și Biden ar fi slab - Rusia își permite să facă ceea ce trebuie.

Nu uitați că, totuși, omul, ca ființă, are accente de generozitate, dar are periodic și momente de egiosm, de individualism. Și argumentul economic al lui Trump, în sensul în care 'noi dăm mulți bani acolo' - s-ar putea să rezoneze acasă cu mai mulți oameni decât credeți. Dincolo de componenta 'suntem băieți buni, suntem cowboy, salvăm lumea, avem dreptate și e important să-i oprim pe ruși la timp', adică argumentul lui Biden, argumentul acela gen 'plătim prea mult și, dacă vin eu, aș putea face pace. Interesant mi s-a părut aici chiar și din zona de president elect, adică presupunând că ar fi ales pe 8 noiembrie, în perioada dintre 9 noiembrie și 20 ianuarie, Trump a semnalat că ar putea 'face pace' între Ucraina și Rusia, lucru imposibil, pentru că, în primul rând, nu are pârghii (un președinte în funcție are pârghii, dar președintele ales nu are).

Și cred că nici Rusia, nici Ucraina nu sunt gata, cel puțin până în primăvara anului viitor, să se pună cu adevărat la masă. Nu noi suntem audiența. Audiența lui Trump este acasă. Chiar dacă pe noi ne pot șoca anumite aspecte care nu ne convin, audiența e acasă și fiecare piață are propriile sale opinii despre ea. Americanii au excepționalismul american. Ei știu că sunt cea mai puternică națiune din lume și, în contextul în care vine cineva și spune 'noi suntem cei mai puternici, dar, când suntem conduși de cineva puternic, ceilalți nu-și permit să facă chestii', s-ar putea să încline către respectivul mesaj. Deși, din punctul meu de vedere, ca est-european, Biden are dreptate în felul în care a poziționat America post-invazia Rusiei în Ucraina."

Dacă în SUA astfel de dezbateri sunt tradiționale, în România nu au mai avut loc de ceva timp.

Radu Magdin, analist politic: "Noi ar trebui să înțelegem, ca societate civilă, ca cetățeni, ca operatori în spațiul public, faptul că e important să milităm ca acei candidați în pozițiile-cheie din plan local sau național - ca o chestiune de respect pentru noi, ca cetățeni, dar și ca obligație morală, având în vedere că vor să ocupe o asemenea poziție - trebuie să dezbată.

Deși, din punctul meu de vedere, trebuie să creștem periodic presiunea publică pentru dezbatere. Pentru că eu cred că, în 2019, Iohannis a scăpat foarte ușor pentru faptul că a evitat o dezbatere cu Dăncilă. Și cred că trebuie să combatem acest lucru. Inclusiv Nicușor Dan a scăpat ușor, cred că și Firea a evitat o dezbatere în 2020.

Deci acești operatori politici de la noi, care fug de dezbatere, scapă prea ușor, de multe ori, în spațiul public. Asta și pentru că, din punctul meu de vedere, nu este suficient de multă presiune publică, suficient de multe solicitări în spațiul public pentru a ne respecta, ca și cetățeni. Pentru că, până la urmă, dezbaterea este un semn de respect pentru cetățeni și o obligație morală în contextul în care candidezi la poziții-cheie. Nu cred că se va pune problema, la alegerile noastre prezidențiale, să evite cineva dezbaterea și, cu siguranță, nu în turul 2. Mie mi-ar plăcea să văd o dezbatere pe stil american și cu cei 5, 6 candidați la prezidențiale înainte de turul 1."

  • Alegerile din SUA au loc pe 5 noiembrie.
  • Confruntarea a avut loc înainte de desemnarea oficială în calitate de candidați pentru Casa Albă de către cele două mari partide americane: Democrat și Republican.

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE