Situația fiscal-bugetară a ajuns una dezastruoasă, însă ironic este că ea a ajuns așa, deși mulți specialiști de primă clasă au dat avertismente chiar din primăvară. Deficitul bugetar ar fi acum în jur de 8,5% din PIB, iar datoria publică a ajuns la 54%, conform surselor Euronews. Sunt cifre după 11 luni din 2024.
În acest context, liderii partidelor din majoritatea pro-europeană se întâlnesc la Guvern pentru a discuta despre măsurile care trebuie luate urgent. Cum am ajuns aici și ce s-ar putea întâmpla în 2025, un an care ar putea fi unul de austeritate? Sunt întrebări care necesită răspuns pertinent și extrem de rapid.
Deficit de 9% din PIB și datoria publică de 54% au dus la o situație alarmantă
De mult timp se vehiculau diverse variante, precum creșteri de taxe, numai că guvernanții au promis că asta nu se va întâmpla. Ba mai mult, la finalul lunii octombrie, premierul Ciolacu a vrut să fie convingător când a spus că nu va mări TVA, așa că a spus: „Mă tatuez pe mână, nu se mărește TVA”.
De altfel, liberalii și cei din USR resping cu fermitate o asemenea măsură, despre care spun că ar fi o „linie roșie”. Pentru a nu crește taxe, soluția ar putea fi tăierea cheltuielilor, însă o tăiere foarte mare.
- Necesarul doar pentru pensii și salarii este de 25 de miliarde de lei, iar cheltuielile cu aparatul bugetar au fost de aproape 9,4% pentru anul 2024.
Gabriel Biriș, avocat specializat în finanțe: „Cum am ajuns aici? Printr-o lipsă totală de responsabilitate din partea guvernanților, care, sub scuza că avem an electoral și e momentul să arunce cu bani, ne-au adus, pe lângă criza bugetară, și o criză politică, care nu e întâmplătoare.
Să nu uităm că legea bugetului de stat pe 2024 a prevăzut un deficit de 5% din PIB. Ulterior, după vară, când s-a văzut că nu se atinge, s-a făcut o rectificare și s-a urcat la 6,9. S-au dus la Comisie cu planul de ajustare pe 7 ani, au obținut prelungirea pe 7 ani, Comisia a spus verde-n față și e prins și în materialele Guvernului, că nu ia în calcul 6,9, ci mai degrabă 7,9% din PIB. Uite că acum vorbim de 8,5, poate chiar 9% din PIB.
Și să nu uităm că unii dintre noi am atras atenția, din primăvară, că va trece de 8. S-a ajuns la asta, din cauza iresponsabilității. Cum îți permiți, ca Guvern, ca Parlament, în plină criză bugetară, să crești nesustenabil pensiile, otova, nu numai pe cele mici, care, în mod cert trebuiau crescute, mai ales în vremea asta de hiperinflație.
Cum îți permiți să angajezi, fără număr, la buget? Numai zilele astea s-au mai adăugat peste 33.000 de angajați noi, fără niciun fel de accountability cu privire la ce fac oamenii ăștia angajați în sectorul bugetar. Eu nu am cunoștință să existe un sistem de evidență, cum avem în firmele de consultanță, time-sheet-uri, un sistem de evidență cu ce fac oamenii ăștia și dacă sunt utili, nu există niciun fel de criteriu de eficiență.
Or, în astfel de situație, degeaba vorbesc de creșteri de taxe, de impozite, pentru că să nu uităm că, anul trecut, prim-ministrul ne vorbea foarte pătrunzător că, pentru fiecare leu luat în plus prin creșterile de impozite și contribuții, va scădea un leu din cheltuieli. Nu numai că nu a scăzut un leu, ci a crescut doi lei. De asta suntem aici.
Anul acesta, să nu uităm, au crescut toate impozitele și contribuțiile. A crescut impozitul pe profit, pentru că s-a introdus impozitul minim pe cifra de afaceri și s-au schimbat regulile de reportare a pierderilor, a crescut impozitarea muncii, prin introducerea în baza de calcul a CASS-ului și a tichetelor de masă și eliminarea unor scutiri, a crescut TVA, au crescut unele accize, au crescut toate.
Or, în contextul acesta de creșteri, vedem că aproape că anul acesta nu avem creștere economică. Și nu e întâmplător. În contextul în care economia europeană trece prin dificultăți, în special automotive, noi ce facem? Impozităm rulajul firmelor mari care, până la urmă, susțin bugetul. Lucrurile sunt complet scăpate de sub control."
Ce soluții ar fi în 2025? Creșteri de taxe, creșteri de TVA și cotă unică?
Varianta unor împrumuturi ar duce deficitul și mai sus, spre 12%. Astfel, e posibilă o tăiere din PNDL sau din schemele de ajutor de stat, însă chiar și așa, nu se acoperă toată suma.
În plus, din pachetul de acțiuni în constatarea neîndeplinirii obligațiilor pentru luna decembrie, Romania a primit două scrisori de punere în întârziere:
-Comisia solicită României și altor 21 de state membre să reducă sarcina asupra profesioniștilor care doresc să furnizeze servicii temporare și ocazionale.
-Comisia solicită României să transpună corect Directiva privind creditele ipotecare.
Specialiștii spun că soluții ar mai exista, chiar și pe ultima sută. Dar întrebarea este dacă pot fi evitate totuși aceste măsuri?
Gabriel Biriș, avocat specializat în finanțe: „Bineînțeles că pot fi evitate. Și soluția este în sertarele guvernului încă din 2022. Este vorba de studiul cu privre la consolidarea veniturilor bugetare, publicat și prezentat guvernanților de atunci de către Consiliul Fiscal. Acolo se vorbea de eliminarea tuturor scutirilor și coroborat cu plafonarea bazei de calcul la contribuțiile pe suma tuturor veniturilor, pentru că nu poți să ai o impozitare sustenabilă a muncii fără un plafon al contribuțiilor.
Și un plafon și la numărul de puncte de pensie, pentru că vedem ce se întâmplă și ce discuții sunt cu povara suplimentară ce va fi generată în curând de pensionarea decrețeilor. Acolo vorbeam de măsuri evident necesare pentru eliminarea, în cea mai mare parte, a imensului gap de TVA, adică a fraudei de TVA.
Domnul ministru, la ultima întâlnire pe care am avut-o, acum 4 luni, când i-am atras atenția și când l-am întrebat de ce face toate măsurile astea care ne-au înnebunit pe toți, Ro E-factura, Ro E-TVA, Ro E-transport, el zice: 'să reducem gap-ul'. Dar nu știa a ne spune că 65% din cele 9 miliarde lipsă din TVA vin din neplată, nu din nedeclarare.
Taxarea inversă pur și simplu ar elimina frauda mare și ar elimina foarte multe costuri inutile pentru contribuabili și ar elimina foarte mare parte din forța de inspecție a ANAF, care lucrează acum pe rambursări de TVA, pentru că taxare inversă înseamnă și eliminarea rambursărilor de TVA, ca să poată face controale pe combaterea evaziunii. Vedeți discuțiile astea cu modul în care influencerii își declară veniturile. Păi noi avem legislație, din 2011, privind impozitarea sumelor ce nu pot fi justificate. De atunci, ne-au costat de șapte ori mai mult salariile inspectorilor decât au colectat."
