Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a considerat scandaloase cazurile apărute în ultima vreme în sistemul medical din România. Problemele sunt extrem de grave, iar explicațiile au cauze mai profunde. Nu putea rămâne fără ecou ceea ce s-a întâmplat într-o singură zi la spitalul din Urziceni, când o femeie a născut pe trotuarul unității medicale, iar cu câteva ore mai devreme, un bărbat a fost lăsat să plece acasă după consultație, însă acesta a decedat ulterior.
Un medic la 10.000 de pacienți, în județele din sudul țării
Ultimul raport de la Colegiul Medicilor arată că unele județe nu-și pot acoperi nici măcar necesarul pentru secțiile de terapie intensivă. În plus, o mare problemă este că jumătate dintre medicii din țară lucrează în București și în alte 5 județe, iar restul de 20.000 lucrează în celelalte 36 de județe. Cele mai mari dezechilibre sunt în județele din sudul țării, unde nu există nici măcar un medic la 10.000 de pacienți. Călărași, Dâmbovița și Teleorman au cele mai mari probleme.
În ciuda salariilor destul de mari, continuă exodul de doctori. Statistic, în jur de 1.000 de medici români aleg să plece în străinătate anual. Conform Colegiului Medicilor, șase din zece medici cu vârsta de până în 35 de ani și-au declarat intenția să plece din țară.
Așadar, criza din sistem este una cu ramificații desul de mari. În direct la Euronews, secretarul de stat Cătălin Vișean a fost întrebat cum vrea Ministerul Sănătății să pună capăt acestei crize, în special carenței de personal.
De ce sunt medicii distribuiți în mod inegal?
"Distribuția medicilor este inegală pe teritoriul nostru, cei mai mulți fiind în București, Cluj, Iași, cu precădere în centrele universitare mari. Aici cred că este și puțin vorba despre mentalitatea noastră de a migra către zonele cele mai aglomerate, în speranța că acolo putem avea mai multe oportunități.
Strategia noastră este de a face în așa fel încât să stimulăm medicii să meargă către toate zonele, pentru o mai bună acoperire a actului medical. Cele mai mari carențe sunt în sudul țării. Strategia noastră este de a investi în spitalele care, până acum, au fost puțin vitregite, odată cu aparatura, pentru că, în primul rând, cred că medicii își doresc să aibă cu ce lucra.
Pe lângă investițiile în aparatură, în infrastructură, în consiliile locale sau județene ne putem implica și în acordarea de anumite facilități către medicii care doresc să profeseze în zonele în care deficitul este mai mare. De exemplu, oferirea de locuințe de serviciu, iar aici se pot implica mult mai bine autoritățile locale", a explicat Cătălin Vișean, la Euronews.
Ce strategie are Ministerul Sănătății
Cazul femeii care a născut pe trotuarul spitalului din Urziceni este considerat șocant, mai ales că ea nu a primit îngrijiri medicale, deși se afla în incinta unității sanitare. În plus, personalul medical a preferat să sune la 112 și să cheme o ambulanță, pe motiv că medicii prezenți la acea oră nu erau de specialitate.
"Aici cred că vorbim de umanitate, de cu totul altceva (n.r.: cum poate fi stimulat un medic care a refuzat o pacientă), pentru că vorbim de cei care optează să meargă spre medicină. În primul rând, optează datorită laturii umane, este o meserie care implică sacrificii destul de mari, să știți. Și cred că cei dedicați se îndreaptă spre aceste specialități. Din păcate, există și câteva excepții care întăresc regula.
Nu am crezut că se poate întâmpla ceea ce am văzut la TV, nu cred că își dorește nimeni să se mai întâmple, dar cred că trebuie să acționăm, în primul rând, cu sufletul. Marea majoritate a medicilor asta fac, se sacrifică zi de zi. Din păcate, acest incident pune într-o lumină nefavorabilă Ministerul Sănătății și actul medical, în general. Cred că lucrurile astea trebuie sancționate și descurajate.
Există deficit pe mai multe specializări. În general, deficitul este acolo unde specializările sunt grele, unde efortul este mai mare. Este deficit pe ATI (n.r.: Anestezie și Terapie Intensivă), de exemplu. Din păcate, până acum 4-5 ani, a existat politica asta un pic păguboasă, poate, în care nu prea ne interesa de medici, că 'lasă că se descurcă ei'. Nu a fost o politică bună, tocmai de aia ne-au plecat foarte mulți medici din țară. Am reușit să stopăm puțin acest exod datorită legii salarizării, prin care am reușit să dăm niște salarii decente medicilor, zic eu", a precizat Cătălin Vișean.
Pe lângă carența de personal, intervine și o altă problemă. De exemplu, unele secții ale spitalelor pur și simplu se închid în perioada în care unii medici specialiști pleacă în concedii. Secretarul de stat din Ministerul Sănătății susține că nu are o statistică referitoare la așa ceva.
"O statistică nu pot să spun că se poate realiza (n.r.: referitor la secțiile care se închid când medicii intră în concedii de odihnă și la secțiile care sunt dotate, dar nu au personal). Sunt cazuri, sper, izolate, în care lipsa de personal duce la aceste situații nefericite. Bineînțeles că datele pe fiecare județ le avem, dar nu este o practică a închide secții de spital.
De obicei, în secțiile cu puțini medici, aceștia își fac treaba și organizează garda, chiar dacă ei sunt puțini și asta presupune un volum mare de muncă. Există foarte puține secții care fac acest lucru, dar datele acestea sunt la direcția structuri. Nu am datele în momentul acesta.
V-am spus care e strategia, de a investi în infrastructură și aparatură medicală și medicii vor veni în mod natural acolo unde își pot desfășura activitatea în condiții optime. Cred că știți că, în momentul de față, avem în derulare dezvoltarea celor trei spitale regionale. Aici am trecut deja de faza de proiect și am intrat în linie dreaptă. Un orizont de timp nu aș putea să vă spun, dar sperăm doi-trei ani. Eu sper să nu ne mai întâlnim niciodată cu această situație, asta nu ar fi trebuit să existe", a explicat Cătălin Vișean.
Ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a spus că primul spital regional ar putea funcționa în 2027.
