O analiză NATO a arătat că România a cheltuit, în 2023, doar 1,6% din PIB pentru apărare, cu toate că ținta impusă era de 2,5%. Aflat la summitul de la Vilnius, Klaus Iohannis a fost întrebat de ce a fost cheltuită o sumă atât de mică, deși pericolul pe care îl reprezintă Rusia este unul considerabil, cu războiul din Ucraina aflat chiar la graniță.
Klaus Iohannis: "Nu e bine să avem abordări contabile"
În plus, multe țări au investit masiv în apărare, iar un exemplu pozitiv este Polonia, care a cheltuit 53% din acel procent din PIB pentru înzestrarea armatei, în timp ce România a cheltuit 21%.
Klaus Iohannis: "Nu este bine să avem abordări contabile, ci să vedem imaginea un pic mai mare. Sunt puține motive principale pentru care alocarea a fost una și cheltuiala a fost alta. Alocarea inițială a respectat angajamentul politic, banii nu s-au putut cheltui așa cum a fost prevăzut, din câteva motive, unele ținând de noi, iar altele, nu.
Un motiv care nu ține de noi e că, pur și simplu, lucruri pe care am vrut să le cumpărăm nu s-au găsit. Este o problemă globală în zona de înzestrare militară, cererea este incomparabil mai mare decât oferta și anumite lucruri pe care ni le-am dorit nu am putut să le obținem în timpul acesta scurt.
Al doilea factor au fost dificultățile bugetare și de inflație pe care le-am avut. Și atunci, disponibilitatea, deci banii lichizi nu au existat atunci când cei care se ocupă de înzestrare ar fi vrut să-i cheltuie. Și în acest fel, multe cheltuieli s-au realizat, de fapt, dar nu s-au realizat în anul calendaristic de până la 31 decembrie 2023, multe s-au făcut la începutul lui ianuarie și februarie. De aceea, spun că trebuie să facem chiar un calcul contabil, aceste cheltuieli s-au făcut în contul anului 2023, când au fost angajate.
Și, în fine, trebuie să recunoaștem că un factor care a deranjat nu doar înzestrarea și cheltuielile de apărare, ci, la modul general, i-a deranjat și pe români, a fost inflația mare pe care am avut-o anul trecut. Deci cam acestea sunt explicațiile. Cred că e bine de știut că noi am cheltuit foarte mulți bani pe apărare nu ca să cheltuim bani, ci ca să facem România mai sigură".
- Klaus Iohannis și-a anunțat, de puțin timp, candidatura la șefia NATO
- Faptul că România a cheltuit, în 2023, doar 1,6% din PIB pentru apărare reprezintă o cifră sub media țărilor NATO, care este de 1,73%.
- Iohannis a anunțat, încă din 2022, la summitul NATO de la Madrid, că România își va mări bugetul pentru apărare la 2,5% din PIB.
- Aproape 60% din bugetul armatei a fost cheltuit cu personalul.
- Printr-o ordonanță de urgență, Guvernul a mărit, pe 11 aprilie, soldele tututor celor din sistemul național de apărare.
Marina face eforturi mari și lucrează cu tehnică militară învechită
Ștefan Popescu, analist de politică externă: "Probabil președintele României are mai multe date de ce nu s-au putut cheltui acești bani, dar vă puteți închipui și care e semnalul politic pe care îl transmite o țară cu nevoile României și o țară de frontieră - noi suntem vecini direcți cu Rusia, pe Marea Neagră.
Dacă ați vorbi cu militarii, cei din forțele navale vă vor spune despre eforturile supraomenești pe care le fac pentru a menține acea tehnică învechită în stare operativă, pentru a executa misiunile pe care le au, de antrenament.
Am luat numai arma Marinei, care, după mine, este fundamentală, având în vedere provocările de la Marea Neagră și interesele României în această parte a teritoriului ei și în zona economică exclusivă. Vedem starea cronică de subfinanțare în care s-a aflat organismul militar. Fără îndoială, contează și posibilitățile economice, România este o țară și cu probleme sociale foarte mari, cu necesități foarte mari și pentru unitățile administrative, primarii au proiecte care trebuie făcute.
De ce? Asta cred că politicul decide, Guvernul trebuie întrebat de ce nu a alocat acei bani în condițiile în care nevoile sunt foarte mari pentru armată. Noi, din păcate, avem marele buzunar al cetățeanului și nu am știut să facem ca polonezii, să ne revitalizăm industria de apărare astfel încât să existe o adevărată bază economică de susținere a programelor militare, așa cum au polonezii."
