Tinerii medici români pleacă din țară din cauza sistemului feudal din spitalele românești și pentru că nu li se oferă oportunitatea de a lucra efectiv în sălile de operație. Acesta ar fi și motivul care l- determinat pe medicul Radu Lupescu, medic anestezist și de Terapie Intensivă, să plece în Franța.
Cu o experiență de peste 25 de ani în sistemul medical francez, doctorul român a fost decorat de președintele Emanuel Macron pentru maniera în care a organizat sistemul de urgențe din Strasbourg, în timpul pandemiei de COVID-19.
Medicul a povestit pentru Euronews România cum a plecat din țară după Revoluție și cum arată sistemul medical din țara care l-a adoptat.
Revoluția, de gardă
"Decizia am luat-o în 1990, când eram student în anul I la Medicină, în București. Eu am petrecut o parte din Revoluție la Spitalul de Urgență, pentru că au chemat atunci și studenții să vină în spital, și m-am dus și eu la urgență. Discutam, țin minte, pe culoar, de tot ce se va putea face în țară și, rapid, din ianuarie, am înțeles că lucrurile nu merg chiar pe făgașul pe care ne așteptam ca ele să meargă", spune medicul Radu Lupescu.
Venirea minerilor în București în 1990 și deteriorarea situației sociale imediat după Revoluție l-au determinat pe tânărul student la Medicină să plece din țară.
"Am reușit să fac un stagiu într-un spital universitar în Limoges, în anii '90 și mi-am dat seama de diferența enormă care poate exista, nu numai la nivel de aparatură, dar și modul de a vedea oamenii era total diferit", mai spune medicul.
Medicii francezi au avut încredere în el
Medicii francezi l-au lăsat să opereze, să își facă mâna, lucru nemaiuzit în spitalele românești.
"M-am împrietenit destul de rapid cu un asistent universitar care lucra în ortopedie în serviciul în care eram și când a văzut că eu stau toată ziua acolo, și că vreau să învăț, m-a băgat cu el în operație și m-a învățat să fac noduri, fiind ceea ce s-ar numi mâna întâi.
Când m-am întors în România în toamna lui 1990, nimeni nu m-a crezut. Cum adică un student în anul I să fie mâna întâi într-un spital? Nu există așa ceva când, la noi, rezidenții sunt mâna a treia sau a doua.
Posibilitatea de a învăța rapid niște lucruri, libertatea aceasta m-au făcut atunci să decid în mod clar să continui studiile în Franța", explică specialistul.
Compasiunea față de semeni
A luat-o de la zero fiindcă nu putea echivala studiile deja făcute în România. Cei peste 25 de ani de experiență în spitale din Franța l-au învățat multe lucruri, dar cea mai importantă lecție este compasiunea față de semeni. Motivul pentru care pleacă tinerii medici din țară nu mai e atât de mult unul financiar, cât unul legat de organizarea feudală din spitalele românești.
"Chirurgii, de exemplu, învață meseria, de fapt, ajungând în Franța pentru că nu sunt neapărat lăsați să opereze, trebuie experiența necesară pentru a putea fi autonomi în România și asta învață în Franța, și cred că asta este și una dintre motivațiile care-i împinge să plece", mai precizează acesta. "În plus, acolo găsesc un sistem mult mai performant, reformat, cu resurse moderne și unde pot învăța proceduri chirurgicale care nu există încă în România", a conchis doctorul român.
