Aneta Bogdan, specialist în branding, a vorbit la Euronews România despre confuziile geografice pe care se întâmplă să le facem și explică, printre altele, de ce Bucureștiul este frecvent încurcat cu Budapesta.
Expert: „Noi, de 30 de ani, îi lăsăm pe alții să ne construiască narativul în branding”
Aneta Bogdan, specialist în branding: „Confuzia este normală. Confundăm multe lucruri, multe identități verbale, fiindcă, pe de o parte, nu suntem foarte instruiți, pe de altă parte nu suntem foarte atenți. Numai că atunci când vine vorba de numele unei națiuni, e bine ca națiunea respectivă să își controleze narativul în branding, aici este problema. Iar noi, de 30 de ani, îi lăsăm pe alții să ne construiască narativul. Dacă ne întrebăm exact cine se ocupă cu chestia asta în țara asta, o să enumerăm numeroase de ministere, organizații și asociații (...), însă după 30 de ani, niciun leader sau cel puțin un manager al unei activități de progres în țara asta n-a reușit să folosească și brandingul”.
„Dacă te uiți la cine vorbește despre noi în lume, o să găsești patru categorii: câteva branduri comerciale, (...) câteva branduri personale, niște profesioniști care fac cinste imaginii noastre, avem sportivii pe care ne-am bazat tot timpul (...)”.
Ce sfaturi aveți pentru aceste entități (ministere, organizații și asociații), totuși? Care e soluția?
Aneta Bogdan, specialist în branding: „Nu le putem consilia. Pe de o parte nu sunt deschise pentru a învăța, spre lume, nu au contact cu ce trebuie făcut în acest moment ca o națiune să fie luată în considerație. Asta e problema. Soluția, probabil, este tot prin construcția unor entități private/publice, care să se ocupe nu neapărat doar de promovare, pentru că e mai mult decât promovare. Când o țară are o imagine foarte bună, când un oraș are o imagine foarte bună, oamenii se simt mai bine acolo (...)”.
„Marea problemă a Bucureștiului este lipsa unui organism care să ia lucrurile cele mai bune, sunt multe lucruri unice și sunt foarte mulți oameni care în mod voluntar fac imagine. În primăvără, a fost în social media un curent despre o chestie pe care o considerăm banală, dar nu e banală: dacă vizităm în luna mai Tokyo și Kyoto ca să vedem cireșii, poate vizităm în mai și Bucureștiul, pentru magnolii”.
Ce spune Budapesta despre confuzia cu Bucureștiul?
Aneta Bogdan, specialist în branding: „Să ne uităm puțin în social media. Deja subiectul e dezbătut de foarte mult timp. Budapestanii își afirmă o mai bună arhitectură, mai autentică, restaurante mai bune, o viață de noapte mai bună (...)”.
Confuzia Suedia/Elveția, transformată în strategie turistică
O altă confuzie comună, în rândul vorbitorilor de limbă engleză, a fost transformată de specialiștii în turism din Suedia într-o strategie de promovare a țării. Mai exact, este vorba despre confuzia pe care mulți o fac între Suedia și Elveția, transformată dintr-un dezavantaj în avantaj.
Specialiștii în turism suedezi au propus ca Suedia și Elveția să împartă sau să păstreze mai multe lucruri, de exemplu, culorile steagurilor. Elveția să rămână cu roșu și alb, iar Suedia să ia albastru și galben, ca până acum, sau elvețienii să rămână cu băncile, iar suedezii să se concentreze pe promovare folosindu-se de litoralul pe care îl au, de pildă.
Cei de la Visit Sweden au lansat și o pagină de web, unde, la un moment dat, ești întâmpinat cu mesajul: „Bine-ați venit în Suedia (nu Elveția)!” / ”Welcome to Sweden (not Switzerland!)”. „Oamenii din întreaga lume continuă să confunde Suedia cu Elveția. Pentru a pune capăt acestei confuzii, ne adresăm acum oficialilor elvețieni”.
43% dintre britanici recunosc că au confundat, la un moment dat, cele două țări. Totodată, sunt 120.000 de căutări pe Google care vizează această dilemă, iar cele mai multe dintre ele sunt făcute din SUA.
Însuși Biden a făcut această confuzie la un summit NATO în 2022. Președintele american saluta inițiativa istorică a Finlandei și Suediei de a cere intrarea în NATO, făcând, de fapt, referire la Elveția, confundând astfel Sweden cu Switzerland. Joe Biden s-a scuzat atunci susținând că devine foarte emoționat când vorbește despre extinderea NATO.
