Președintele rus Vladimir Putin ar condiționa oprirea războiului din Ucraina de un angajament scris al liderilor occidentali de a pune capăt extinderii NATO spre est și de a ridica o parte din sancțiunile impuse Rusiei, au declarat trei surse citate de agenția Reuters.
Președintele american Donald Trump a afirmat în repetate rânduri că vrea să oprească cel mai sângeros conflict european de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace. De altfel, liderul de la Washington și-a exprimat nemulțumirea față de hotărârile lui Vladimir Putin de a bombarda masiv Ucraina și a avertizat că președintele rus „se joacă cu focul” prin refuzul de a se angaja în discuții de încetare a focului cu Kievul, în timp ce forțele sale au câștigat pe câmpul de luptă.
După ce a discutat cu Trump mai mult de două ore săptămâna trecută, Putin a declarat că a fost de acord să colaboreze cu Ucraina în privința elaborării unui memorandum care ar stabili bazele unui armistițiu, inclusiv calendarul unei încetări a focului. Rusia a transmis că în prezent redactează versiunea sa a memorandumului și nu poate estima cât timp va dura acest lucru.
Putin vrea garanții scrise că NATO nu se va extinde către est. Ce țări ar fi direct afectate
În schimb, Guvernul de la Kiev și mai multe cancelarii europene au acuzat Moscova că trage de timp în timp ce trupele sale avansează în estul Ucrainei.
„Putin este pregătit să facă pace, dar nu cu orice preț", a declarat un oficial de rang înalt care ar cunoaște modul în care gândește liderul de la Kremlin.
Trei surse rusești au declarat pentru Reuters că Putin vrea un angajament „scris” din partea marilor puteri occidentale de a nu extinde alianța NATO condusă de SUA spre est, ceea ce înseamnă excluderea formală a aderării Ucrainei, Georgiei și Republicii Moldova și a altor foste republici sovietice.
Rusia ar vrea ca Ucraina să rămână neutră
Rusia dorește, de asemenea, ca Ucraina să fie neutră. Printre condiții pentru încheierea păcii s-ar număra și ridicarea unor sancțiuni occidentale, o soluționare în cazul activelor suverane rusești înghețate în Occident, precum și protejarea vorbitorilor de limbă rusă din Ucraina, au mai precizat sursele citate de Reuters.
În cazul în care nu va ajunge la un acord de pace cu termenii săi, Putin va încerca să le demonstreze ucrainenilor și europenilor prin victorii militare că „pacea de mâine va fi și mai dureroasă”.
Kremlinul nu a răspuns la o solicitare de a comenta informațiile furnizate de Reuters. Putin și oficialii ruși au declarat în repetate rânduri că orice acord de pace trebuie să abordeze „cauzele profunde” ale conflictului, cu alte cuvinte problema extinderii NATO și a sprijinului occidental pentru Ucraina.
Kievul a declarat constant că Rusiei nu ar trebui să i se acorde drept de veto asupra aspirațiilor sale de a adera la alianța NATO. Ucraina susține că are nevoie ca Occidentul să îi ofere o garanție de securitate puternică, care să descurajeze orice viitor atac rusesc.
Administrația prezidențială a Ucrainei nu a reacționat în cazul informațiilor publicate de Reuters.
NATO a reiterat că nu își va schimba politica „ușilor deschise” doar pentru că Moscova o cere.
Putin a ordonat intrarea a zeci de mii de trupe în Ucraina în februarie 2022, după opt ani de lupte în estul Ucrainei între separatiștii susținuți de Rusia și trupele ucrainene. Rusia controlează în prezent puțin sub o cincime din țară. Deși progresele Rusiei s-au accelerat în ultimul an, războiul costă scump atât Rusia, cât și Ucraina, în termeni de victime și cheltuieli militare.
În ianuarie, Putin era din ce în ce mai îngrijorat de denaturările din economia rusă din timpul războiului, pe fondul lipsei forței de muncă și al ratelor ridicate ale dobânzii impuse pentru a reduce inflația. Prețul petrolului, piatra de temelie a economiei Rusiei, a scăzut constant în acest an.
