Polarizarea socială se intensifică în Republica Moldova, din cauza crizei energetice care a cuprins țara înainte de venirea iernii.
În doar o lună, Chișinăul a văzut cum importurile de gaz din Rusia au fost reduse la jumătate, iar energia electrică din Transnistria pro-rusă, care asigura 70% din necesarul de energie al Republicii Moldova, a fost complet oprită, iar restul de 30%, importate din Ucraina măcinată de război, au fost tăiate, în timp ce Moscova bombardează infrastructura energetică a țării.
Costurile la energie pentru consumatorii casnici au crescut considerabil în ultimul an, doar în luna octombrie s-au augmentat cu 50%. Acest lucru i-a determinat pe cetățenii Republicii Moldova să consume mai puțin și să se orienteze către surse alternative de încălzire, precum lemnele și cărbunele.
Criza energetică polarizează moldovenii
Criza energetică îi polarizează însă pe moldoveni. Pe de o parte sunt cei pentru care șantajul energetic este doar o formă de a devia Moldova de la parcursul către UE și, pe de altă parte, cei care cred că în acest moment Moldova ar trebui să facă o serie de concesii și să se apropie de Vladimir Putin, în schimbul furnizării de gaz.
Proteste împotriva Guvernului de la Chișinău
Constantin are 60 de ani, este agricultor și locuiește în nordul Republicii Moldova. Pe 6 noiembrie a participat la protestul organizat împotriva guvernului condus de Natalia Gavriliță, la Chișinău, de Ilan Șor, un politician pro-rus influent din Republica Moldova, fugit din țară în urma ”furtului de un miliard de dolari” din sistemul bancar al țării.
"Nu cred că Moldova are suficient gaz pentru a trece prin această iarnă", a declarat Constantin pentru Euronews. "Cred că ar trebui să cumpere mai mult gaz din Rusia. Obișnuiam să trăim mai bine cu rușii. Era altfel. În Europa, totul este scump. De unde poate Europa să ia gaz pentru a-l da Moldovei?", a mai precizat.
"Ar face bine să se împace cu Putin, nu să-i întoarcă spatele", a mai spus bărbatul despre Maia Sandu și orientările sale pro-europene.
Pe fondul actualei crize, Moldova a apelat la ajutorul României, care a intervenit pentru a acoperi 90% din nevoile energetice ale țării.
Criza energetică a apărut după ce, în luna iunie, Moldova a devenit stat candidat pentru aderarea la UE, alături de Ucraina.
Decizie istorică. Republica Moldova și Ucraina sunt candidate la aderarea la UE
O parte dintre moldoveni își pun speranțele în UE
Natalia, mamă în vârstă de 36 de ani, angajată în industria vinului, este optimistă și crede că țara sa va rezista crizei actuale și va rămâne pe calea pro-UE.
"Putem depăși această criză, pentru că mica noastră țară a ales calea democratică", a declarat ea pentru Euronews. "Dacă rămânem pe acest drum, putem plăti prețurile la gaz. În această iarnă, costurile vor fi foarte mari, dar oamenii pricep acest lucru și urmează calea cea bună", a mai completat ea.
"Președinta noastră Maia Sandu nu a mers la Moscova pentru a cere ajutor, ceea ce înseamnă că ne punem speranțele în sprijinul UE, pentru că suntem o țară mică", a mai spus femeia.
Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a împrumutat Moldovei 300 de milioane de euro în această vară pentru a o ajuta să depășească criza. La începutul lunii noiembrie, SUA au anunțat că oferă Moldovei aproximativ 50 de milioane de dolari pentru a plăti energia electrică și pentru "reducerea dependenței de Rusia".
Moldova are în stocuri peste 157 de milioane de metri cubi de gaz în România și Ucraina, ceea ce ar fi suficient pentru a acoperi nevoile țării timp de aproximativ o lună și jumătate în această iarnă.
Alți moldoveni cred că UE va furniza Moldovei gaze scumpe
Victor, în vârstă de 64 de ani, prezent la protestele de duminica trecută, a declarat că aceste rezerve nu sunt suficiente.
"Gazele sunt mai ieftine în Rusia, dacă UE ne va da gaze, transportul acestora tranzitează mai multe state, inclusiv România, iar asta costă mai mult. Dacă Ucraina nu ar fi bombardată, gazul ar ajunge mai ușor la noi din Rusia. România nu ne poate ajuta. Nu ne poate da gaz la un preț mic, asta e clar", a declarat el pentru Euronews.
Moldovenii se tem cel mai mult de următoarele facturi la gaz, chiar dacă, la fel ca anul trecut, Guvernul de la Chișinău a oferit subvenții generoase, în special celor cu venituri mici.
"Mi-e groază să mă gândesc că trebuie să pornesc căldura. Totuși, nu știm ce se va întâmpla dacă vom îndura frigul", a declarat Evdochia, în vârstă de 63 de ani, pentru Euronews.
"Am nevoie de căldură și trebuie să dăm drumul la gaz. Cred că Rusia ne va ajuta mai mult în timpul iernii. Cei care au votat pentru actualul guvern pro-european sunt moldovenii din diaspora. Ei sunt foarte bine acolo, iar noi murim de foame și de frig aici, în Moldova".
Haine mai groase la iarnă și sacrificii, dar nu gaz rusesc
Galina, o actriță în vârstă de 55 de ani, nu este de acord cu revenirea la gazul rusesc și spune că va îmbrăca mai multe haine pentru a trece cu bine peste această iarnă, în care se preconizează temperaturi de -15C.
"Nu știm dacă vom avea suficient gaz pentru a depăși cu bine iarna, dar cu credință, răbdare și păstrându-ne demnitatea națională, vom avea suficient.
"Voi fi solidară cu țara mea și voi fi liberă", a declarat ea pentru Euronews.
Ea recunoaște că actualului Guvern de la Chișinău îi lipsește experiența în politică, dar crede că protestatarii antiguvernamentali sunt manipulați.
Protestele lui Ilan Șor
Protestele sunt organizate în mod regulat de partidul care poartă numele oligarhului moldovean Ilan Șor. Susținătorii săi au organizat în octombrie proteste la Chișinău și au scandat împotriva politicilor pro-UE ale Guvernului, purtând bannere cu sloganuri pe care scria "Nu Războiului Rece, nu iernii reci".
Departamentul de Stat al SUA a transmis că Ilan Șor colabora cu "oligarhi corupți și entități de la Moscova pentru a genera tulburări în politica din Republica Moldova", pentru a submina eforturile Chișinăului de a deveni membru al UE.
Totodată, Maia Sandu a acuzat actorii politici "corupți" din Republica Moldova că fac presiuni în favoarea intereselor Rusiei, în timp ce violențele provocate de războiul purtat de Kremlin în Ucraina se răsfrâng asupra țării lor.
Luni, o rachetă din Rusia a aterizat într-un oraș de la graniță din Republica Moldova, când forțele ucrainene au doborât-o. Locuitorii din Naslavcea au declarat că au fost zguduiți de explozie, care a provocat pagube, însă nu a făcut victime.
