Inteligența artificială face parte din ce în ce mai mult din viețile noastre, iar în viitor va înlocui chiar unele joburi. Un studiu al Forumului Economic Mondial arată că un sfert dintre joburile existente acum vor arăta mult mai diferit în următorii 5 ani ca urmare a dezvoltării tehnologiei AI.
Joburile care vor fi cel mai afectate sunt în domeniul de gestionare a datelor, asamblare, vânzări și relații de suport clienți. La polul opus, sunt meseriile din domeniul medical care nu pot fi înlocuite atât de ușor de roboți și de inteligența artificială. Se estimează că, în următorii doi ani, 85 de milioane de muncitori vor fi înlocuiți de roboți la nivel global.
Jumătate din activitatea oamenilor la locul de muncă va fi automatizată prin Inteligența Artificială între 2035 și 2075, conform unui raport McKinsey. Inteligența artificială poate crește productivitatea pentru că reduce cu până la 70% din timpul alocat de angajați unei activități, prin automatizare.
Contribuția inteligenței artificiale se va vedea și pe plan economic, un studiu estimează că va genera până la 4.4 trilioane de dolari pe plan global. Același raport scoate în evidență că peste jumătate din companii au adoptat diverse procese de inteligență artificială, cel puțin într-un departament, dublu față de 2017.
Ana-Maria Stancu, fondator RoboHub, și Răzvan Rughiniș, co-fondator Innovation Labs, prodecan Facultatea de automatică și calculatoare - UPB, au fost invitați la Vocile care contează și au vorbit despre această temă atât de importantă pentru vremurile pe care le trăim.
Ana-Maria Stancu, fondator RoboHub: „Chiar dacă vine Inteligența Artificială, va fi în continuare nevoie de oameni”
Ana-Maria Stancu, fondator RoboHub: „Trebuie să o luăm ca pe o realitate care se întâmplă. Fără doar și poate, nu mai poate fi oprit ce a început deja oricâte petiții s-ar face în acest sens”.
„Ce putem face este să ne pregătim”.
„Până acum, ne-am obișnuit să avem o singură carieră în timpul vieții, am început să facem ceva și, foarte probabil, ieșim la pensie din domeniul respectiv. În momentul de față, trebuie să ne pregătim să învățăm încontinuu. Chiar dacă vine Inteligența Artificială, va fi în continuare nevoie de oameni”.
„Principala problemă pe care o avem cu roboții este că nu are cine să-i integreze. De asta e nevoie ca tinerii de azi și adulții care vor să se ducă în altă direcție pot învăța cum să integreze astfel de roboți, pentru că va fi în continuare nevoie de oameni”.
Răzvan Rughiniș, prodecan Facultatea de automatică și calculatoare - UPB: „Tehnologia nu este bună sau rea, modul cum e folosită creează victime sau creează lucruri pozitive”
Răzvan Rughiniș, co-fondator Innovation Labs, prodecan Facultatea de automatică și calculatoare - UPB: „Dacă Inteligența Artificială e binevenită în optimizarea sarcinilor de birou, în algoritmi de recomandări pe Youtube, pe Netflix, când vorbim de folosirea Inteligenței Artificiale în justiție, în acordarea de credite bancare, ne putem trezi victimele unor decizii pe care cel mai adesea nici nu putem să le interogăm. În acel moment, trebuie să venim cu un reglaj uman. Din punctul meu de vedere, trebuie găsit un echilibru”.
„Reglementările (n.r. UE) nu sunt pe tehnologie, ci pe scenariile de utilizare a acesteia. Asta mi se pare o distincție importantă. Tehnologia este agnostică, ea nu este bună sau rea, modul cum e folosită creează victime, creează lucruri pozitive”.
„UE nu e singura instanță, inclusiv China reglementează Inteligența Artificială, inclusiv Statele Unite. Eforturile de reglementare sunt globale. Cred că cea mai inspirată este abordarea Uniunii Europene, care clasifică patru categorii distincte prin care AI trebuie să aibă și anumite responsabilități”.
„O primă categorie: cea de riscuri minime, în care nu există nicio formă de reglementare. Aici intră de la autocorrect-ul pe care îl folosim când scriem mesaje pe mobil sau pe laptop, până la AI din jocuri.
A doua categorie, de riscuri minore: aici intră inclus ChatGPT, acest generator de texte, de conținut și multe unelte de automatizare a sarcinilor repetitive.
A treia categorie este cea cu risc ridicat: aici vorbim de riscuri economice sau de vieți umane. O primă țintă o reprezintă automobilele autonome, care, fără îndoială, odată puse în trafic riscă să fie implicate în accidente, vorbim despre responsabilități, pierderi potențiale de vieți omenești.
A patra categorie, de riscuri neacceptabile. E considerată cu risc prea mare, neacceptabil, pentru funcționarea întregii societăți. Până la urmă, tehnologia trebuie să augmenteze societatea, nu să o pună în pericol”.
Cum îi apropiem pe copii de Inteligența Artificială
Ana-Maria Stancu, fondator RoboHub: „Soluția pe care am găsit-o noi au fost roboții. / Toți copiii cu care am lucrat iubesc roboții. Și atunci folosim roboții ca o metodă de a introduce informații. Îi învățăm ce e ăla un algortim în timp ce fac un traseu pentru un robot.”
„Copiii pe care îi vedem că se duc la diverse concursuri de robotică fac parte dintr-un concurs organizat privat, în urma unor sponsorizări au primit aceste kit-uri. Sunt câteva sute, o sută și ceva de echipe în întreaga Românie, ceea ce e foarte bine. Însă, aceste echipe sunt formate din 10-11 copii, hai să zicem că reușesc să adune mai mulți, fac inclusiv evenimente de promovare a ce fac ei, însă, problema rămâne ce facem cu restul? Acolo e problema”.
