Peste 7.500 de sirene au sunat astăzi în toată țara, cel puțin în teorie, căci, în practică, multe dintre sistemele de alarmare, care nu au mai fost testate cu mult înaintea pandemiei, nu au mai funcționat.
Mai mult de jumătate dintre sirene sunt acționate manual de la un panou de comandă. Doar puțin peste 3.000 sunt acționate de la distanță, prin sistem centralizat.
Anunțat dinainte, exercițiul de verificare a echipamentelor de alarmare nu i-a panicat pe oameni. Prin piețe sau târguri de mărțișoare, românii și-au văzut nestingheriți de treabă.
În funcție de rezutatele exercițiului, autoritățile vor decide frecvența cu care vor suna alarmele de dezastre. În situații reale, sistemele de alarmare vor alerta oamenii în caz de ruperi de baraje, viituri, accident chimic sau nuclear și în cazul în care cad obiecte din atmosferă sau cosmos.
Testarea echipamentelor de alarmare ar trebui însă să fie doar un prim pas pentru pregătirea populației, spun specialiștii.
Cum se raportează legiuitorii la exercițiul de verificare a echipamentelor de alarmare
”Aș spune că e bine că se face și ar trebui să fie mai des. (...) Auzim acel anunț vocal, care ne spune că este exercițiu. Însă ce se va întâmpla când nu va fi un exercițiu. Va spune cineva lucrul acesta la fel? Este bine ca autoritățile să le desfășoare mai des, să ni se spună ce rol au. Înțeleg că acum au avut rol de verificare tehnică. Dacă acest tip de exercițiu se cumulează și cu alt tip de acțiune, în școli, în instituții publice și private. Toate acțiunile cumulate ar pregăti populația pentru o catastrofă”, spune Simona Spătaru, deputată USR.
”Astăzi a fost mai mult un test decât un exercițiu. Pentru că un exercițiu ar fi trebuit să aibă mai multe o anumită pregătire, o anumită acțiune care să fie verificată, pentru că exercițiile de alarmare pot avea diverse scenarii (incendii, cutremure – n.red.). Am participat la exerciții referitoare la incendii, iar pregătirea este un lucru bun – faptul că știi cum să reacționezi, dacă s-ar întâmpla așa ceva, ar face ca toată lumea să poată fi evacuată la timp, fără incidente. Tipul acesta de exerciții poate avea rezultate foarte bune pentru populație”, arată Radu Oprea, senator PSD.
”Eu n-am auzit sirenele, nu pot vorbi din perspectiva cetățeanului, dar este foarte bine că pe linia de prevenție se lucrează pe tema asta. Orice început este dificil. Au trecut foarte mulți ani de când acest tip de exerciții nu a mai fost făcut. Motiv pentru care vor mai fi făcute exerciții de alarmare pentru posibile situații, în care oamenii vor trebui să ia măsuri pentru a se adăposti de cutremure, de alte posibile calamități.
După un număr de teste se va ajunge la un nivel de conștientizare care să fie semnificativ în ceea ce privește scopul pentru care se face acest tip de acțiuni. Atunci autoritățile vor avea un feedback în legătură cu gradul în care populația conștientizează și în legătură cu modul în care înțeleg măsurile propuse. Dacă discutăm de un cutremur, eu cred că autoritățile vor trebui să pună la dispoziția cetățenilor la o astfel de situație (...) Specialiștii trebuie să le spună (recomandările - n.red.) și cred că menirea omului politic este de a asculta specialiștii și de a sfătui toți românii să asculte specialiștii, pentru că sunt lucruri care țin de specialiști, iar sarcina noastră este să îndreptăm opinia publică înspre specialiști”, spune Daniel Fenechiu, senator PNL.
