Cutremurul din Turcia va avea replici mai multe săptămâni, chiar luni de acum încolo, iar printre efectele sale se numără și deplasarea plăcilor tectonice pe care este situată Turcia. Într-un interviu acordat Euronews România, seismologul Bogdan Enescu, profesor Asociat de la Catedra de Geofizică a Universității din Kyoto a explicat că Japonia se protejează de seismele de mare intensitate prin educație și prin faptul că „se construiește bine”.
Profesorul Bogdan Enescu a afirmat că există posibilitatea să urmeze în următoarea perioadă replici ale cutremurului care a lovit Turcia și Siria.
„Am avut acel numit șoc principal cu magnitudine de 7,8 care a fost urmat de replici seismice. Aceste replici vor putea continua pentru următoarele săptămâni, chiar luni, iar unele dintre ele vor putea fi foarte puternice, cu magnitudini mai mari de 6 sau 7.
Cu cât de îndepărtăm în timp de momentul producerii cutremurului principal, cu atât probabilitatea de a avea o replică mai puternică scade cumva în timp, dar probabilitatea totuși rămâne”, a afirmat prof. Enescu.
Seismolog român din Japonia: „Cutremurele cumva comunică între ele”
Întrebat dacă ar putea exista o legătură între cutremurul produs timpul nopții în Turcia și seismul care a avut loc în România, profesorul Enescu a dat de înțeles că „este posibil să existe o asemenea legătură”.
„Cutremurele cumva comunică între ele. De cele mai multe ori, se datorează schimbărilor de stres. Atunci când un cutremur apare pe falia est anatoliană, cum a fost cazul de față, împrejurul acestui epicentru au loc modificări ale stresului și aceasta cauzează cutremure.
De asemenea, propagarea undelor seismice de la cutremurul principal, așa numitul main shock, într-o anumită zonă poate induce seisme, dar cu magnitudini relativ mici. Este posibil ca aceste cutremure precum cele din zona Vrancea - a fost la adâncime relativ crustară, fiind produs la 20 de kilometri, este posibil să existe o asemenea legătură”, a afirmat el.
De ce s-a deplasat Turcia cu trei metri după cutremurul puternic
Institutul de Vulcanologie din Italia a estimat că, din cauza energiilor seismice, Turcia s-a deplasat cu trei metri. Seismologul care lucrează în Japonia a afirmat că acest fenomen este „foarte posibil”.
„Da, este foarte posibil. De altfel, la o asemenea magnitudine de 7,8 ne așteptăm la deplasări de-a lungul faliilor de ordinul a 2,3,4 metri.
În cazul cutremurului din 2011, din zona Tohoku din Japonia, un cutremur de magnitudine 9, mult mai mare, deplasarea maximă în apropierea focarului a fost de 50 de metri, deci mult mai mare decât cea din Turcia. A fost deplasare pe verticală, pentru că mecanismul celor două cutremure este diferit.
O asemenea deplasare este normală un cutremur de o asemenea magnitudine”, a mai spus seismologul, pentru Euronews România.
De asemenea, Bogdan Enescu a mai precizat că falia anatoliană, zona în care s-a produs seismul, nu a fost activă în ultima perioadă, iar „stresul tectonic s-a acumulat”.
„Locul în care s-a produs cutremurul - această falie est anatoliană - este o falie de decroșare cu o orientare aproximativă Sud-Est Nord-Vest care separă blocul Anatolia de placa arabică.
Zona în care s-a produs acest cutremur nu a fost foarte activă în ultimii ani. A fost o zonă de liniște seismică. Stresul tectonic s-a acumulat și a ajuns la producerea acestor cutremure, culminând cu cel de magnitudine 7,8.
Efectul pe care acest cutremur îl va avea în zone mai îndepărtate, de exemplu, precum regiunea Vrancea, depinde de schimbările de stres provocate de cutremurul principal. Atâta vreme cât aceste schimbări, la distanța care Vrancea este situată, la aproape 1.000 de kilometri, sunt relativ mici. Nu cred că ne așteptăm la un impact puternic, un cutremur puternic declanșat de aceste schimbări”, a mai precizat el.
Seismolog român din Japonia: „Predicția cutremurelor nu este posibilă”
Întrebat ce măsuri pot lua autoritățile din București în privința clădirilor din zona istorică ce prezintă risc seismic, profesorul Enescu a subliniat că „singura soluție este aceea de a consolida clădirile sau a construi solid”.
„Atâta vreme cât predicția cutremurelor nu este posibilă, nu există în momentul de față o tehnologie sau o metodă care să prezică cutremurele, singura soluție este aceea de a consolida clădirile sau a construi solid.
Aceasta este lecția cutremurului din Japonia din 2011, cu toate stațiile performante și metodele sofisticate de analiză. Cutremurul major din 2011 nu a putut fi prezis și a avut consecințele pe care le știm cu toții.
Pentru București, pentru România, ideea este că un cutremur puternic în zona Vrancea se va produce într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat.
Ceea ce trebuie făcut este să construim solid și să consolidăm ceea ce știm cu toții că trebuie consolidat”, a mai afirmat el.
Cum a reușit Japonia să se protejeze de cutremure
„A se proteja e foarte greu. Ideea de bază este de a se construi bine, temeinic. Apoi, după cum ne aducem aminte, după cutremurul din 2011, nu atât mișcările solului datorate cutremurului au fost cauzatoare de vieți omenești, cât valurile de tsunami. Acesta au fost principalul motiv pentru dezastrul care a urmat, inclusiv Fukushima.
Acum, Japonia investește foarte mult pentru a avea un sistem de early warning, de avertizare rapidă, în cazul unui tsunami. Pe lângă faptul că construiește foarte temeinic, există și această particularitate a Japoniei, acea legată de valurile distructive. Japonia își ia măsuri de precauție.
Sunt zone seismice, partea de sud a Japoniei, care de asemenea, pot genera cutremure cu magnitudini de 8 sau chiar mai mult”, a mai explicat profesorul asociat de la Catedra de Geofizică a Universității din Kyoto.
„În cazul unui cutremur, înainte de a veni unda periculoasă, există un anumit interval de timp care nu este foarte lung. Poate fi de ordinul secundelor, minutelor”, a adăugat el.
De ce nu cad blocurile înalte din Japonia la un cutremur
„Principalul motiv ar fi că se construiește bine. Se respectă standardele în vigoare. Asta nu înseamnă că un cutremur care s-ar produce cu o magnitudine mare, cum a fost cel din Kobe din 1995 sau cel produs în zona Tokyo în 1923, nu înseamnă că asemenea cutremure nu vor produce pagube și victime. Dar numărul lor și amploarea dezastrului vor fi mult diminuate pentru că se construiește solid.
De asemenea, populația este instruită mai tot timpul cum să reacționeze în cazul unui cutremur. Educația seismică în școli, în institute, în orice mediu de muncă, nu numai pentru copii, dar și pentru adulți, este foarte importantă”, a concluzionat el.
