Înghețarea angajărilor la stat, comasarea agențiilor, autorităților și a altor instituții, totul în numele reducerii cheltuielilor bugetare. Cuvinte și intenții ambițioase formulate de Guvernul Ciolacu 2, în condițiile în care unul din patru angajați din România este bugetar.
Numai în ultimii 6 ani, numărul lor a crescut cu peste 80.000, depășindu-se borna de 1,3 milioane de angajați la stat. Jumătate dintre ei au fost angajați în ultimii 2 ani de guvernarea PSD-PNL. Trendul continuă să fie unul ascendent. Cu ordonanța trenuleț bătând la ușă, mai multe ministere și autorități s-au grăbit să facă mii de angajări în ultimele zile ale anului 2024.
Pe hârtie, Guvernul Ciolacu 2 își propune, prin Ordonanța „Trenuleț”, înghețarea angajărilor la stat, la pachet cu reducerea prin comasare a numărului de agenții și autorități, situație care presupune și concedieri.
Chichița din Ordonanța „Trenuleț” care a permis angajări
În ciuda prevederilor, numărul bugetarilor va continua să crească în următoarea perioadă. Multe instituții de stat au profitat de faptul că noul act normativ nu blochează procedurile de concurs decât odată intrat în noul an.
Art.7 (8) Pentru posturile pentru care s-a demarat procedura de scoatere la concurs anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se pot continua procedurile de ocupare a acestora, conform prevederilor în vigoare la data publicării anunţului.
ORDONANȚA DE URGENȚĂ privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025, Sursa: https://mfinante.gov.ro.
Marius Vulpe, jurnalist Euronews: În numele utilizării eficiente a resurselor umane disponibile și atingerii obiectivelor asumate prin programul de guvernare, mai multe ministere și autorități au depus memorandumuri și au reușit să obțină aprobarea Executivului pentru a declanșa în ultimele luni ale anului 2024 un nou val de concursuri de angajare, în urma cărora au intrat în sistem alte câteva mii de persoane.
Peste 500 de noi angajări numai la Vamă după intrarea în Schengen
Printre instituțiile care au primit undă verde de la guvern se remarcă Autoritatea Vamală Română cu peste 500 de posturi de execuție și de conducere scoase la concurs în luna decembrie. Chiar înainte de intrarea țării noastre în Schengen, deși acest succes va presupune un volum mai mic de muncă pentru angajații Vămii la granițele țării noastre.
La Externe s-au făcut, în aceeași perioadă, peste de noi 300 angajări, la Agenția de Cadastru, aproape 180, iar rândurile personalului de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene s-au îngroșat cu 50 de noi consilieri. Angajări au fost înmai toate ministerele din guvern.
Specialiștii în domeniu susțin că altele ar trebui să fie soluțiile pentru diminuarea aparatului bugetar. Iar lecțiile trecutului nu ar trebui uitate.
Bogdan Glăvan, profesor de economie: Nu există în Europa țară care să aibă nici pe departe atâtea companii de stat pe cât are România. Deci suntem campioni la companii de stat și ele nu merg bine în general sunt doar o pe pepinieră sau nu știu cum să-i spună, o rezervație pentru tot soiul de dinozauri și sinecuriști. Și atunci evident că ar trebui făcută o defrișare a acestor rezervații. Pentru a avea efect cu adevărat, e necesar să mergi în Parlament și Parlamentul să schimbe niște legi. Pentru că companiile de stat, multe dintre ele, de exemplu, sunt înființate prin legi. Deci, tu dacă vrei să comasezi sau vrei să privatizezi, privatizare este blocată prin lege în Parlament, dacă tot facem digitalizarea, da, deci scopul digitalizării este acela de a simplifica interacțiunea cetățeanului cu statul. Dacă tot intrăm în Schengen, dispare controlul la vamă. Nu este evident că ar trebui să avem o scădere a numărului de funcționari? Așa că normal ar fi să vedem lucrul ăsta.
Cristian Năsulea, profesor de economie mondială: Sper că oamenii din administrația publică au învățat că în momentul în care faci restructurări de genul acesta care vizează reducerea cheltuielilor, nu trebuie să faci aceste restructurări indisponibilizând niște oameni, dar lăsând posturile respective în organigramă. De fapt, trebuie să fie tăiate instituții, trebuie să fie închise părți din organigramă, fără a le mai lăsa acolo. E foarte periculoasă această practică de înghețare a angajărilor, pentru că este un mecanism de selecție adversă, cum îi spunem în economie, creează motivația în sistem pentru angajări excesive de personal, în așa fel încât directorii, șefii anumitor direcții să se asigure că au o bază de resursă umană pe care să se poată baza, e nevoie de niște indicatori de performanță. Trebuie să vedem ce fac instituțiile respective, ce reușesc să facă, raportat la numărul de oameni pe care îl au, care este productivitatea pentru domeniul specific.
Măsurile guvernării PSD-PNL de reducere a aparatului bugetar, mimate
În ultimii 3 ani, niciuna dintre măsurile așa-zise de strângere a curelei bugetare nu a fost pusă în practică. Dimpotrivă, numărul angajaților bugetari a crescut, în loc să scadă.
În iunie 2018, Guvernul Dăncilă avea 26 de ministere, față de cele 16 cât mai sunt acum. Și puțin peste 1,2 milioane de bugetari în administrația central și locală. De atunci și până în prezent, numărul acestora a crescut cu peste 80.000, în toamna lui 2024 fiind depășită borna de 1,3 milioane de angajați la stat.
Jumătate dintre ei au fost angajați în ultimii doi ani, în timpul guvernărilor Ciucă și Ciolacu, deși ambii premieri au promis reformarea profundă a aparatului bugetar.
