Aderarea la NATO este cea mai bună opţiune pentru Finlanda pentru a-şi garanta securitatea naţională, a apreciat marţi comisia de apărare din Parlament, înainte de decizia Finlandei din zilele următoare de a-şi depune sau nu candidatura pentru intrarea în Alianţa Nord-Atlantică, relatează Reuters, citat de Agerpres.
Apartenenţa Finlandei la NATO ar spori semnificativ descurajarea pentru eventualitatea ca ţara să devină o ţintă a agresiunii ruse, a precizat într-o declaraţie comisia de apărare.
Finlanda, care are 1.300 km de frontieră cu Rusia şi un trecut dificil cu statul vecin, îşi reconsideră poziţia de lungă durată de a nu adera la NATO pentru a menţine relaţii amicale cu Moscova.
Preşedintele finlandez Sauli Niinisto urmează să anunţe joi poziţia sa privind aderarea ţării la NATO, o decizie care va însemna probabil o schimbare majoră în politica sa de securitate pentru ţara nordică după invazia rusă din Ucraina.
Comisia de Apărare a Parlamentului şi-a dat avizul în chestiune drept răspuns la o carte albă a guvernului privind politica externă şi de securitate.
"Apartenenţa la NATO este cea mai bună soluţie pentru securitatea Finlandei. Întăreşte capabilitatea de apărare naţională cu sprijinul celor mai semnificative resurse militare ale uniunii", a declarat preşedintele comisiei şi principalul lider al opoziţiei, Petteri Orpo, din cadrul Partidului coaliţiei naţionale.
De ce vor Finlanda și Suedia să intre în NATO
Războiul Rusiei în Ucraina a declanșat o schimbare urgentă de optică din partea Suediei și Finlandei cu privire la strategia de securitate și accederea în NATO.
O decizie în favoarea aderării din partea ambelor state ar fi o hotărâre istorică pentru cele două state. Suedia a evitat alianțele militare timp de 200 de ani, în timp ce Finlanda și-a menținut neutralitatea după ce a fost învinsă de Uniunea Sovietică în cel de-al Doilea Război Mondial.
Alături de rezistența ucraineană în război și sancțiunile Occidentului, dacă oricare dintre cele două state ar decide să adere la NATO, acesta ar fi unul dintre cele mai mari semnale care ar indica eșecul invaziei Rusiei și felul în care războiul s-a întors împotriva președintelui Vladimir Putin, care a invocat expansiunea NATO drept unul dintre motivele pentru care a atacat Ucraina.
"Nu se poate reveni la situația anterioară invaziei", a declarat Heli Hautala, fost diplomat finlandez la Moscova și cercetător la Center for a New American Security din Washington.
Sauli Niinistö, președintețe Finlandei și liderul Occidental care părea să aibă cea mai bună relație cu Vladimir Putin înainte de războiul din Ucraina, este așteptat să își anunțe joi, 12 mai, poziția privind aderarea la NATO. Totodată, partidele social-democrate aflate la guvernare în ambele țări urmează să își prezinte pozițiile cu privire la aderare în acest weekend.
