Războiul Rusiei în Ucraina a declanșat o schimbare urgentă de optică din partea ambelor țări cu privire la strategia de securitate și accederea în NATO.
O decizie în favoarea aderării din partea ambelor state ar fi istorică. Suedia a evitat alianțele militare timp de 200 de ani, în timp ce Finlanda și-a menținut neutralitatea după ce a fost învinsă de Uniunea Sovietică în cel de-al Doilea Război Mondial.
Alături de rezistența ucraineană în război și sancțiunile Occidentului, dacă oricare dintre cele două state ar decide să adere la NATO, ar fi unul dintre cele mai mari semnale care ar indica eșecul invaziei Rusiei și maniera în care aceasta s-a întors împotriva președintelui Vladimir Putin, care a invocat expansiunea NATO drept unul dintre motivele pentru care a atacat Ucraina.
"Nu se poate reveni la situația anterioară invaziei", a declarat Heli Hautala, fost diplomat finlandez la Moscova și cercetător la Center for a New American Security din Washington.
Sauli Niinistö, președintețe Finlandei și liderul Occidental care părea să aibă cea mai bună relație cu Vladimir Putin înainte de războiul din Ucraina, este așteptat să își anunțe joi, 12 mai, poziția privind aderarea la NATO. Totodată, partidele social-democrate aflate la guvernare în ambele țări urmează să își prezinte pozițiile cu privire la aderare în acest weekend.
Cum vor răspunde Parlamentele din Suedia și Finlanda
Răspunul afirmativ al partidelor social-democrate este sinonim cu formarea unei majorități solide în ambele parlamente, care ar susține aderarea și ar deschide calea pentru ca procedurile oficiale să înceapă.
Social-democrații finlandezi, conduși de premierul Sanna Marin, se vor alătura probabil celorlalte partide din Finlanda, în susținerea solicitării de aderare la NATO. Situația din Suedia nu este, însă, la fel de clară. Social-democrații suedezi sunt recunoscuți pentru nealiniere, însă premierul și liderul partidului, Magdalena Andersson, a declarat că decizia nu va fi contestată.
Pe de altă parte, facțiunea feminină a partidului, condusă de ministrul Climei și a Mediului, Annika Strandhall, s-a pronunțat împotriva aderării la NATO.
"Credem că interesele noastre sunt cel mai bine servite, dacă suntem nealiniați din punct de vedere militar", a declarat Strandhall pentru televiziunea suedeză TV4.
"În mod tradițional, Suedia a fost o voce puternică pentru pace și dezarmare".
Totodată, Finlanda și Suedia nu intenționează să organizeze un referendum, pentru a consulta populația în vederea aderării la NATO. Cele două state se tem că ar putea deveni o țintă a interferențelor ruse.
Care va fi reacția Rusiei
De asemenea, Suedia și Finlanda au primit asigurări de sprijin din partea SUA și a altor membri NATO pentru perioada în care își vor depune cererea de aderare la NATO.
Garanțiile vin drept răspuns la avertismentele Kremlinului cu privire la unele "repercusiuni militare și politice", în cazul în care suedezii și finlandezii decid să adere la NATO.
Ambele state consideră că ar putea fi vulnerabile în perioada în care se efectuează procesul de aderare, înainte de a fi acoperite de garanțiile de securitate ale Alianței.
Dmitri Medvedev, fost președinte al Rusiei, actualmente adjunct al Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat luna trecută că acest lucru ar forța Moscova să își consolideze prezența militară în regiunea baltică.
Cu toate acestea, analiștii arată că o intervenție militară împotriva țărilor nordice pare puțin probabilă, luând în considerare blocajul pe care îl întâmpine forțele militare ruse în Ucraina. Multe dintre trupele rusești staționate în apropierea graniței de 1.300 de kilometri cu Finlanda au fost trimise în Ucraina și au suferit "pierderi semnificative" acolo, a mai declarat Heidi Hautala.
Diplomatul a mai spus că eventualele măsuri ale Rusiei împotriva Finlandei ar putea include mutarea sistemelor de armament mai aproape de Finlanda, organizarea unor campanii de dezinformare, atacuri cibernetice care vizează Finlanda, măsuri economice și direcționarea migrației spre granița ruso-finlandeză, similar cu ceea ce s-a întâmplat la granița Poloniei cu Belarus în 2021.
