Finlanda dorește ca cei 30 de membri ai NATO să ratifice "cât mai repede posibil" accesul în structură, în cazul înaintării candidaturii de aderare în mod individual sau împreună cu Suedia, a declarat miercuri premierul finlandez Sanna Marin, informează AFP, citat de Agerpres.
Însă Helsinki duce de asemenea tratative cu principalele ţări ale alianţei, pentru a obţine garanţii de protecţie în timpul perioadei de aderare, care ar putea dura mai multe luni, a adăugat premierul finlandez, enumerând SUA, Regatul Unit, Germania şi Franţa.
"Dacă Finlanda şi Suedia ar fi candidate, problema-cheie este să avem un proces de ratificare cât mai scurt posibil", a declarat Sanna Marin în timpul unei conferinţe de presă a liderilor ţărilor nordice, la Copenhaga. "Aceasta ar fi cea mai bună garanţie de securitate pe care am putea-o avea", a pledat ea.
"Însă, desigur, noi discutăm în mod specific cu cele mai mari ţări membre ale NATO, asupra garanţiilor de securitate şi problemelor de securitate pe care le-am putea avea" în timpul perioadei interimare, a afirmat lidera social-democrată a Finlandei.
După declanşarea invaziei ruse asupra Ucrainei, Helsinki şi Stockholm se apropie de o candidatură, posibil comună, pentru a se apăra mai bine de vecinul lor rus.
O unanimitate se conturează pentru a primi Finlanda şi Suedia în rândurile NATO, potrivit alianţei militare, însă procesul de ratificare implică undă verde din partea parlamentelor tuturor celor 30 de ţări membre.
Doar membrii NATO beneficiază oficial de protecţie în baza articolului 5, umbrela de securitate a alianţei militare lansată de SUA la începutul războiului rece cu Uniunea Sovietică.
Preşedintele finlandez Sauli Niinisto urmează să facă publică pe 12 mai decizia sa personală cu privire la o candidatură a Finlandei în NATO, dar sunt deja asigurate o puternică susţinere din partea opiniei publice şi a deputaţilor din Parlament.
Potrivit mass-media finlandeze, decizia guvernului finlandez ar putea interveni în următoarele zile.
