Bugetarii ar urma să plătească un supraimpozit de 16% dacă veniturile lor depășesc indemnizația președintelui Klaus Iohannis, de 25.000 de lei brut. Și nu vorbim doar de salarii, ci și de pensii, mai ales cele speciale, indemnizații sau cumulul lor. Aceasta este ultima propunere a coaliției de guvernare, care ar putea să fie inclusă în așa-numita ordonanță a austerității bugetare, pentru a încerca să acopere gaura de aproximativ un miliard de euro de la buget.
Într-un interviu acordat Euronews România, expertul în fiscalitate Dan Schwartz a afirmat că guvernanții caută soluții fără a ști cu exactitate cât de mare este gaura bugetară sau cum este calculat procentul pentru supraimpozitare.
”Dacă este, stabilim de unde provine ca să putem să acționăm. Pur și simplu, totul se bazează estimări și intuiție. N-am auzit de vreun studiu de impact, de un vreun model matematic, economic, folosi pentru a determinat procentele cu care să supraimpozităm, dacă trebuie să supraimpozităm.
Se vorbește despre un procent de 16%. De fapt, creșterea este de doar 6%, pentru că 10% se plătesc oricum. Este impozitul pe venit care era plătit până acum. Deci, supraimpozitarea va fi doar de 6%.
De ce salariul președintelui este criteriul? De ce nu salariul premierului sau al patriarhului României sau al președintelui Curții de Conturi?”, a afirmat Dan Schwartz, la Euronews România.
Expert în fiscalitate: ”Ne așteptăm atunci la creșteri de impozite și în sectorul privat”
Expertul în fiscalitate a precizat că, din punctul său de vedere, abordarea este ”lipsită de profesionalism, fiindcă nu impozitezi o țară întreagă după salariul unei singure persoane”.
”Nu se poate face această creștere de impozitare numai pentru cei din sistemul bugetar, pentru că intrăm în problemele constituționale. Constituția spune că suntem egali în fața legii. Dacă suntem egali, atunci trebuie să beneficiem de impozitare corectă, egală pentru fiecare.
Ne așteptăm atunci la creșteri de impozite și în sectorul privat. Dar în sectorul privat pentru ce să crească impozitele? Pe ce bază?
Atunci când un impozit crește, trebuie să existe o fundamentare venită de la Guvern a acestei creșteri.
Este lipsă în buget în momentul de față? Este vina sectorului privat pentru asta sau este proasta administrare a fondurilor statului, proastă colectare și apoi proastă administrare? În loc să se facă analize serioase pentru a se vedea ce trebuie să facem pentru a reforma un stat care a devenit pur și simplu parazit în momentul de față”, a spus Dan Schwartz, la Euronews România.
De asemenea, analistul a evidențiat că „nu cu tăieri de salarii se rezolvă problemele structurale ale sistemului”.
”Problemele se rezolvă numai după ce avem informații complete despre ceea ce se întâmplă și numai după ce am înțeles de unde provin problemele și numai după ce se identifică soluții profesionale.
Nu să supraimpozităm ce câștigă omul mai mult decât președintele României. Asta mi se pare de Caragiale”, a mai menționat Schwartz.
Experții Băncii Mondiale recomandă României trecerea la impozitarea progresivă
Dan Schwartz este de părere că experții Băncii Mondiale au recomandat României adoptarea unui sistem de impozitare progresivă, ”pentru că asta se întâmplă în majoritatea statelor UE”, fără să țină cont că ”o cotă unică, de fapt, nu face decât să impoziteze în același fel pe toată lumea”.
”Experții Băncii Mondiale sunt obișnuiți că gândească într-o anumită paradigmă, iar paradigma este cea clasică - impozitare progresivă, pentru că asta se întâmplă în majoritatea statelor UE și nu numai.
Facilitățile fiscale nu sunt de dorit. Aici este o abordare corectă, după părerea mea, pentru că ele creează distorsiuni în mecanismele pieței. Nu văd de ce să fie scutit de impozit pe venit un IT-ist și nu un medic. Și medicul este util pentru societate. Este criză de medici, avem nevoie să-i plătim mai mult.
În ceea ce privește impozitarea progresivă, există păreri și păreri. Există economiști care sunt adepții impozitării progresive pe considerente care țin mai mult de doctrina politică decât de realitate economică.
Și există economiști care susțin cota unică pe considerente economice, dar și pe considerente morale. O cotă unică, de fapt, nu face decât să impoziteze în același fel pe toată lumea”, a explicat el.
Întrebat ce s-ar potrivi mai bine României, Schwartz a motivat că ”o cota unică este mult mai potrivită decât impozitarea progresivă”, deoarece ”un impozit și o taxă trebuie stabilită încât să fie ușor de plătit de către contribuabil”.
”Cota unică este mult mai potrivită decât impozitarea progresivă. Spun asta din motive economice. Când s-a trecut de la impozitarea progresivă la cotă unică, veniturile statului au crescut aproape instantaneu, ceea ce de obicei nu se întâmplă la o astfel de schimbare de impozitare. Au ieșit din subteran venituri care nu au fost declarate niciodată.
Un impozit și o taxă trebuie stabilită încât să fie ușor de plătit de către contribuabil. Altfel, contribuabilii se opun, nu plătesc, încearcă să evite”, a concluzionat el.
