Au avut toate atuurile și mijloacele pentru a impune, pentru prima dată, comasarea localelor cu scrutinul pentru Parlamentul European. Laolaltă cu listele comune decise pentru viitorul legislativ european, dar și pentru unele din marile primării, în frunte cu Primăria Capitalei, strategia PSD-PNL pentru aceste alegeri ar fi trebuit să fie fără cusur. Certurile și bâlbâielile referitoare la candidați, refuzul electoratului celuilalt partid de a sprijini un candidat de altă culoare politică au făcut ca tot acest plan să șchioapăte. Situații precum cea de la București, cu soluții de ultim moment pentru candidați separați, amenință drastic obiectivele electorale ale actualei coaliții de guvernare.
Cum au fost autosabotate planurile PSD-PNL pentru locale
Klaus Iohannis, președintele României: „Cert, nu este un mare succes al coaliției, ca să mă exprim așa. Important este ca această soluție de candidati separați pe București să nu ducă la niște lupte electorale în interiorul coaliției”.
Nevoiți să intre în cursa electorală cu doi candidați separați, liderii celor două partide s-au lovit de efectele procedurale ale propriilor decizii.
Protocolul de alianță pentru București a fost anulat la cerere, pentru a le permite Gabrielei Firea și lui Sebastian Burduja să strângă semnăturile necesare și să-și depună candidaturile din noua postură. Liderii recunosc situația.
Marcel Ciolacu, premierul României: „Nu imparte nimeni niciun vot, bucureștenii își vor da votul pe data de 9 iunie”.
Gabriela Firea, candidata PSD la Primăria Generală: „Este, într-adevăr, timpul un dușman, dar consider că nu un impediment. Este ceva mai dificil de organizat o campanie într-un timp scurt, dar nu imposibil”.
Brambureala procedurală nu este singurul efect al retragerii medicului Câtălin Cîrstoiu. Potrivit unor surse politice citate de Euronews, descurajați de efectul negativ pe care l-a avut ideea candidatului comun la Primăria Generală în rândurile electoratului PSD și PNL, actualii edili de la sectoarele 4 și 6, Daniel Băluță și Ciprian Ciucu, le-au cerut propriilor lideri de partid să-i lase să candideze separat pentru a nu-și periclita șansele la un nou mandat. Cu gândul la propria strategie, Ciolacu și Ciucă au refuzat.
Andrei Țăranu, analist politic: „Domnul Ciucu n-a reușit să își construiască, încă, probabil, sistemul clientelar pe care îl are domnul Băluță, care se pregătește, dacă nu mă înșel, de al patrulea mandat. Robert Neguță e al cincilea, deci oamenii ăștia sunt ciment în zona asta”.
Sincopele din Coaliție nu se opresc aici. Prestația liberalului George Tuță în cursa pentru Primăria Sectorului 1 lasă de dorit. Liderii i-au reproșat atât acestuia, cât și social-democraților din sector că nu profită de problemele în justiție ale principalului contracandidat, Clotilde Armand, pentru a-și crește șansele electorale.
Cristian Pîrvulescu, politolog: „Efectele acestei comasări se văd, vedem un PSD care scade și un PNL care crește. PSD privește cu foarte mare atenție această situație și nu cu foarte mult entuziasm și atunci are nevoie de a stabili raportul de forțe. Candidatura Cîrstoiu și candidatura listei comune pentru Consiliul General al Capitalei au fost un experiment în vederea alegerilor prezidențiale și parlamentare. Experimentul a eșuat”.
În țară, armonia dorită pentru candidaturile comune se înregistrează, surprinzător, într-un județ în care conducerile la vârful PSD și PNL nu au negociat nimic. Ilfov este singurul județ în care PSD nu a venit cu un contracandidat la șefia Consiliului Județean. Pentru CJ Timiș, PNL susține candidatura lui Alfred Simonis cu jumătate din capacitate, după plecarea cu scandal a lui Alin Nica spre Alianța Noua Dreaptă. În Bacău, colegii lor de partid au înghițit cu noduri decizia de a susține pe social-democratul Valentin Ivancea la primărie și sunt acuzați că nu-l promovează, iar în județul Brașov, liberalii nu doresc să facă campanie alături de partenerii din PSD, deși îl au pe Gheorghe Scripcaru candidat comun pentru primărie.
În ciuda acestor obstacole, obiectivele celor două partide de guvernare rămân neschimbate. Fiecare conducere vrea cel puțin 30% din toate primăriile la nivel național și cât mai multe primării de mari orașe.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.
9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
