Ce s-a întâmplat după ce Ucrainei i s-a permis să folosească arme occidentale pe teritoriul Rusiei. Kremlinul, în impas

Măsurile luate de aliații Ucrainei în ultimele săptămâni își fac deja efectul, iar Rusia are de suferit la mai multe capitole. La finalul lunii mai, Joe Biden a declarat că Statele Unite ale Americii le-au acordat permisiunea ucrainenilor să folosească arme americane pentru a lovi ținte din Rusia, în anumite condiții.

Între timp, UE "a eliberat", în mod oficial, 1,4 miliarde de euro din veniturile obținute din activele înghețate ale Rusiei, pentru a fi utilizate de către Ucraina. Iar 90% din acești bani urmează să fie folosiți pentru achiziții militare.

Printre măsurile luate s-a numărat și furnizarea unui sistem de apărare Patriot din România și a unuia din Olanda către Ucraina. Iar americanii au spus că vor trimite în Ucraina toate munițiile nou produse pentru sistemele Patriot.

Ce s-a întâmplat după ce Ucrainei i s-a permis să folosească arme occidentale pe teritoriul Rusiei

În consecință, Rusia nu a reușit să mai facă progrese semnificative pe teren, în ciuda deschiderii unui nou front în regiunea Harkiv, pe 10 mai, menit să-i atragă pe soldații ucraineni de pe frontul de est. De fapt, tocmai această nouă deschidere de front a determinat SUA și Germania să urmeze decizia Mareii Britanii și Franței și să permită Ucrainei să lovească teritoriul rus.

Potrivit cifrelor provenite de la autoritățile din Harkov, citate de Washington Post, ridicarea parțială a interdicției totale de a lovi în interiorul Rusiei cu echipamente americane a făcut diferența. Statistic, alertele aeriene au durat, în total, 62 de ore în luna iunie, comparativ cu 475 de ore în luna mai. Au avut loc trei lovituri în orașul Harkov, în iunie, față de 76 în luna mai, iar un civil a fost ucis și șapte au fost răniți în această lună, comparativ cu 39 de morți și 239 de răniți în luna mai.

Noile reguli nu au oprit complet atacurile ruse cu rachete S-300 și drone iraniene Shahed, dar bombele cu planare încă pătrund spre orașe și către linia frontului din regiunea Harkiv. De altfel, săptămâna trecută, pentru prima dată, Rusia a experimentat cu succes o bombă cu planare, de trei tone. Clipul video a surprins explozia care a afectat grav o clădire medicală din Lyptsi, pe frontul din zona Harkiv. Până atunci, rușii au folosit bombe de dimensiuni de până la 1,5 tone.

Până acum, Ucraina a fost frustrată de faptul că nu a putut lovi bazele aeriene din care decolează bombardierele rusești care transportă bombe cu planare. Doi oficiali ucraineni au declarat pentru Al-Jazeera că SUA au impus o limită de 100 de kilometri în ceea ce privește distanța la care ucrainenii pot lovi în adâncimea teritoriului rus.

"Dacă Rusia atacă sau este pe cale să atace Ucraina de pe teritoriul său, Ucraina are capacitatea de a răspunde forțelor care o lovesc de peste graniță", a spus purtătorul de cuvânt al Pentagonului, maiorul Charlie Dietz, citat de Al-Jazeera. Iar consilierul pentru securitate națională, Jake Sullivan, a confirmat.

• Din aprilie, Ucraina a folosit rachete tactice ATACM, cu o rază de 300 km, furnizate de SUA.

"Forțele ucrainene pot folosi HIMARS, echipate cu GMLRS pentru a lovi forțele ruse care se pregătesc să ataca sau atacă în mod activ Ucraina, dar este posibil să nu lovească toate țintele legitime din raza de acțiune a HIMARS-ului ucrainean, folosind GMLRS în regiunile Belgorod, Kursk și Bryansk", se arată într-o analiză a Institutului pentru Studiul Războiului, un think-tank din Washington.

Ucraina a lovit instalații militare și logistice din Rusia

Parțial din cauza restricțiilor impuse pentru folosirea armelor occidentale și parțial din cauza costului ridicat al acestora, Ucraina s-a angajat, în acest an, într-o nouă politică de dezvoltare și construcție a cât mai multor arme proprii. În cursul săptămânii trecute, le-a folosit pentru a lovi instalațiile militare și petroliere ruse, cu efecte devastatoare.

Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) a precizat că a lovit cu succes depozitul de combustibil și lubrifianți Tambovnefteprodukt, din regiunea Tambov și depozitul de petrol Lukoil-Yugnefteprodukt Enemska, din Republica Adygea, pe 20 iunie. În acea noapte, Ucraina a lansat și un atac masiv cu drone asupra instalațiilor militare rusești de combustibil și a lovit cu succes în Crimeea ocupată și în sudul Rusiei.

Statul Major al Ucrainei a declarat că forțele ucrainene și Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) au lovit rafinăriile de petrol din Afipsky, Ilysky, Krasnodar și Astrakhan. Tot atunci, dronele ucrainene au lovit centre de informații radio din Zagarbnikiv, în regiunea rusă Bryansk și din Crimeea. Tot cu dronele, ucrainenii au lovit depozite și facilități de antrenament pentru drone Shahed-2 și Geran, aflate în regiunea Krasnodar.

Alte imagini, care au apărut pe 22 iunie, arată explozii de la ceea ce Ucraina a spus că este un centru de antrenament pentru apărarea aeriană, aflat în Yeysk, în regiunea Krasnodar Krai.

Iar pe 26 iunie, Statul Major a declarat că forțele sale aeriene au lovit un post de comandă al regimentului de pușcași motorizați din Nekhoteevka, în regiunea rusă Belgorod, provocând și explozii secundare. Alte imagini din aceeași zi au surprins mult fum și foc provenind de la un depozit de muniții din Olkovatka, în regiunea rusă Voronej. Localnicii au spus că două drone au lovit o instalație și au fost raportate și explozii secundare. Tot atunci, Garda Națională a Ucrainei a confirmat distrugerea a două sisteme de apărare antiaeriană Pantsîr-1, la sud și la vest de orașul Belgorod, ceea ce a provocat și uciderea personalului care opera sistemele.

Șeful Serviciilor Secrete Militare ucrainene, Kirilo Budanov, a spus că "Rusia a început să simtă aceste efecte".