Legea pensiilor a fost una cu cântec, însă a fost aprobată în Guvern, în cele din urmă, deși ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, nu a vrut inițial să dea aviz noii legi, pe motiv că nu sunt bani la buget.
După ce s-au contrat în coaliție, liberalii tot insistă că efortul financiar pentru majorările de anul viitor este mai mare și e nevoie ca guvernul să găsească bani cumva pentru majorările pensiilor.
De unde vin banii pentru două măriri de pensii în 2024
Oana Florea, deputat PSD: "PNRR a fost aprobat în toamna anului 2021, reforma pensiilor era trecută acolo. Domnul Boloș a fost ministru al Proiectelor europene atât în guvernarea Orban, cât și în guvernarea Ciucă. Poate cineva să mă lămurească și pe mine dacă domnul Boloș a aflat ieri de faptul că, pe ordinea de zi din ședința de guvern, era legea pensiilor?
Noi discutăm despre asta atât în spațiul public, cât și la nivel de guvern, de luni de zile, cu experții Băncii Mondiale, așa cum e prevăzut în PNRR, cu experții de la Comisia Europeană. Sustenabilitatea acestei legi a fost acceptată, calculată, constatată de acești experți.
Nu ai cum să te comporți ca și cum acum a apărut această lege din spuma mării, nu ai cum să te comporți ca și cum acum ai aflat că ai nevoie de mai mulți bani la buget. Dacă existau probleme și domnul Boloș știa că sunt probleme sau că legea nu e sustenabilă, avea tot timpul la dispoziție să ridice această problemă.
Aceasta este și întrebarea mea: de ce, dacă au fost probleme, nu s-a discutat înainte și să se pună pe ordinea de zi această lege? Adică să ridice această problemă în coaliție, nu?"
Legătura dintre majorarea pensiilor și fondurile europene
Ionuț Stroe, deputat PNL și purtător de cuvânt al PNL: "Din păcate, văd parlamentari de 3,4 mandate care nu știu răspunsul la o întrebare elementară. Bugetul pensiilor este asigurat din bugetul asigurărilor sociale, care, atenție, an de an, nefiind sustenabil, este suplimentat din bugetul de stat. La fel se va întâmpla, fiți siguri, și anul viitor. Asta este sursa de finanțare a creșterilor de pensii de anul viitor.
Cu siguranță va trebui să diminuăm alte cheltuieli sau să facem o colectare mai mare pentru a putea susține această creștere cu care PNL nu numai că este absolut de acord, dar a lucrat pe această lege. Vă aduc aminte că președintele Casei Naționale de Pensii, echipa de specialiști care a lucrat la această lege, împreună cu Ministerul Muncii, sunt cei care practic au inițiat acest proiect legislativ. El nu trebuie să fie tras de un singur partid, ci este, ca și sursă, creația coaliției.
Singura noastră preocupare în momentul de față și preocuparea domnului Boloș și a PNL este să ne asigurăm că toate aceste majorări sunt sustenabile, să nu ne întoarcem în era Dragnea, în care să promitem creșteri de pensii cu 40%, după care să amânăm această creștere sau să nu o mai facem deloc. Impactul bugetar pentru a face această creștere la anul, în două etape, este de 32 de miliarde.
Nu putem promite acum niște majorări care mâine nu se pot aplica, trebuie să avem calcule bine fundamentate, trebuie să identificăm corect resursele. Legea se va aplica sută la sută, în directă conformitate și cu aceste calcule, și cu principiul sustenabilității, și cu angajamentele pe care le avem față de instituțiile europene.
Nu trebuie să vindem gogoși că nu înțelege Boloș. Boloș e un tip corect, care a spus foarte clar ce înseamnă responsabilitate și asumarea acestui lucru, în condițiile în care acest ministru al Muncii, cu o seară înainte, spusese că efortul bugetar e undeva la 55 de miliarde de lei. Ăsta a fost momentul de distorsiune."
Cei din USR susțin că orice calcule se fac, impactul este uriaș
Anul 2024 va fi primul în care Guvernul va acorda două creșteri ale pensiilor. Însă acestea riscă să arunce în aer economia României, după cum spun experții.
Ștefan Pălărie, senator USR: "Eram deja familiar cu două realități. Una e că Trezoreria statului nu stă deloc bine, pornind de la acea ordonanță a austerității, care a fost dată de guvernul actual pe la începutul anului, în ideea de a micșora sau de a opri cheltuielile. Iar apoi o spune Ministerul de Finanțe, nu eu, că analiza pe primele 8 luni ale anului a arătat că cheltuielile cu bunuri și servicii au crescut cu 10%.
Asta îți arată foarte clar că, pe de o parte, mai degrabă guvernarea aruncă niște mesaje politicianiste de tipul 'noi suntem cumpătați, noi facem sacrificii și e nevoie să facă sacrificii și mediul de afaceri. De aceea introducem impozite și taxe noi'. Dar am văzut că lucrul acesta, pe cifre, nu funcționează. Eu știam că nu sunt bani.
Recunosc cinstit că, până nu a ieșit pe surse sistemul de pensii - pentru că așa a ieșit - nu mi-am dat seama ce vor să propună. Când am început să facem calculele în echipa tehnică de la parlament, vă spun cinstit că am rămas îngroziți. Sunt niște creșteri foarte mari care nu au acoperire pur și simplu.
Ori te duci cu ele până la capăt, pârjolind câmpiile și otrăvind mediul de afaceri, pentru că ne-o spune și domnul Boloș prin avizul dat. El spune că noi părăsim această traiectorie de organizare și ținere sub control a deficitului bugetar și dacă mergem pe adoptarea acestui proiect de adoptare a acestui sistem de modificare a sistemului unitar de pensii, discutăm, în 2025, de 1,8% din PIB, deci aproape 33 de miliarde de lei impact, în sensul în care acești bani trebuie aduși de undeva, sub formă de taxe și impozite noi, din mediul privat. Exact asta a spus domnul Boloș."
- Pe marginea acestei legi au fost discuții cu Banca Mondială și cu reprezentanți ai CE, pentru că e unul din jaloanele importante din PNRR.
Ionuț Stroe, deputat PNL și purtător de cuvânt al PNL: "Există două posibilități pentru a asigura bani suplimentari la buget. Prima se referă la mărirea taxelor, ceea ce nu se va întâmpla, este absolut exclus. Domnul Pălărie nu spune că o mai bună colectare și depășire a procentului și a gradului foarte jos în care ne regăsim îți poate asigura acestă resursă bugetară.
Mai mult, a treia resursă bugetară la dispoziția României sunt fondurile europene, pe care, atenție, nu le poți folosi pentru pensii, dar poți acoperi eventuale transferuri pe care le faci din bugetul de stat, ca urmare a absorbției fondurilor europene. Astea sunt calculele.
Ce urmează să se întâmple la anul? În mod asumat, această coaliție a spus că vor crește pensiile. Nu cred că domnul Pălărie sau USR au ceva împotriva indexării cu indicele inflației a pensiilor pentru a păstra puterea de cumpărare a pensionarilor. La fel, nu cred că are ceva împotriva recalculării și reechilibrării tuturor sumelor și eliminării oricăror inechități din acest sistem de pensii, procedură care ne ia ceva timp. În 2005 a durat cam un an. De data asta, specialiștii din zona Ministerului Muncii spun că, până în luna septembrie, vor termina această recalculare care va corecta în plus, adică majoritatea pensiilor vor crește.
În orice caz, se va stabili pentru contributivitate egală, pensie egală pe acest principiu. La 1 septembrie se vor mări încă o dată pensiile. Vom face rost de bani. Domnul premier a spus exclus măririi taxelor zonei private."
Reducerea evaziunii fiscale ar putea aduce bani la pensii
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, susține că bani mai mulți ar putea veni din măsurile de combatere a evaziunii fiscale și colectarea TVA.
Nicolae Ciucă: "În toată această dezbatere, eu nu cred că trebuie să venim în fața cetățenilor și să facem un joc politic pe o problemă serioasă și foarte mult așteptată de români, pentru că, în primul rând, e vorba de responsabilitatea noasră pentru a asigura sustenabilitatea acestei noi legi a pensiilor.
Ca atare, ținând cont de impact, este absolut necesar ca, la nivelul Guvernului, să se identifice sursele de finanțare pentru ca, în anul 2024, pentru creșterea cu rata inflației, să asigurăm o anvelopă de aproximativ 15 miliarde de lei, iar de la 1 septembrie, valoarea necesară este de aproximativ 10 miliarde. În total, în 2024 avem nevoie de 25 de miliarde, iar pentru anul 2025, din calculele efectuate la Ministerul Muncii, avem nevoie de 33 de miliarde. Toate aceste sume trebuie colectate la buget."
Marcel Ciolacu: "Am parcurs și avizul Ministerului de Finanțe și, categoric, în 2024, nu va fi nicio mărire de impozite în România. Mai mult, știm cu toții că, în cererea de plată numărul 4, este nevoie de o reformă fiscală. Dar până la reforma fiscală, aștept de la ministrul Finanțelor un plan de măsuri asumat, atât în ceea ce privește colectarea la bugetul de stat, cât și planul concret prevăzut și în ceea ce privește digitalizarea ANAF și a sistemului vamal."
