Roxana Mînzatu a fost propusă pentru poziția de vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, o premieră pentru România de la aderarea sa la Uniunea Europeană în 2007. Cu un portofoliu care acoperă domenii precum Competențe și Educație, Locuri de Muncă și Drepturi Sociale, Mînzatu va administra programe și bugete europene de sute de miliarde de euro. Cu toate acestea, nominalizarea ei a stârnit atât reacții pozitive, cât și critici din partea diferitelor voci politice
Dacian Cioloș: Poziția de vicepreședinte executiv oferă influență decizională
Dacian Cioloș, fost comisar european pe agricultură, consideră că nominalizarea Roxanei Mînzatu aduce României o poziție strategică în cadrul Comisiei Europene. El subliniază că rolul de vicepreședinte executiv oferă acces la deciziile strategice și bugetele multianuale ale Uniunii Europene, chiar dacă portofoliul în sine nu acoperă domenii cu putere de legiferare directă la nivel european.
„Mi se pare că ne-am ales cu o poziție de vicepreședinte executiv, care, dacă este bine jucată, este o poziție de influență în structura decizională a comisiei, dă acces la foarte multe informații, dă acces la a influența decizii,” a explicat Dacian Cioloș.
Cioloș a subliniat că state precum Slovacia, Țările Baltice și chiar Polonia au avut în trecut comisari cu poziții relevante, iar faptul că România nu face parte din zona euro a limitat accesul său la portofolii economice de mare importanță.
„Din punctul meu de vedere, este un portofoliu care are relevanță pentru că are această poziție de vicepreședinte executivă, au avut Slovacia, comisari din Țările Baltice, din Europa de Vest această poziție, România nu a avut până acum, Polonia a avut totuși președintele Consiliului European, Polonia a avut de două ori portofoliu de buget în CE, deci un portofoliu important. Nici nu aveam cum să ne așteptăm din punctul meu de vedere la un portofoliu economic, cu greutate pentru România, pentru că România nu este în zona euro și nu cred că președintele Comisiei ar fi dat un portofoliu economic cu relevanță unui comisar provenit dintr-un stat membru care nu este în zona euro. Și de aceea dacă nu ar fi fost această poziție de vicepreședinte executiv, probabil că acest portofoliu ar fi fost cu o relevanță foarte scăzută în Comise, cu o relevanță politică, dar cu o relevanță decizională mai scăzută, însă relevanța decizională vine prin această poziție de vicepreședinte executiv care mie mi se pare importantă”, a explicat Dacian Cioloș.
Siegfried Mureșan: România a ratat un obiectiv mai realist
Europarlamentarul Siegfried Mureșan, din partea PNL, a criticat deschis atât nominalizarea Roxanei Mînzatu, cât și obiectivele Guvernului în obținerea unui portofoliu important. Mureșan consideră că premierul Marcel Ciolacu a greșit fundamental prin faptul că a urmărit obținerea portofoliului de comisar european pentru economie, un post deținut în prezent de fostul premier italian Paolo Gentiloni. Acesta consideră că România nu avea nicio șansă să primească un portofoliu economic, având în vedere că nu face parte din zona euro și că țara are în acest an un deficit bugetar ridicat.
„Cu siguranță nu ceea ce ne-a anunțat premierul Marcel Ciolacu că ar fi important pentru România, nu a obținut ceea ce și-a asumat drept obiectiv. în luna iunie și-a asumat un obiectiv greșit, portofoliul de comisar european de economie, obținut în momentul de față de fostul prim-ministru al Italiei, Paolo Gentiloni, ori era clar că premierul Marcel Ciolacu nu va primi pentru candidatul său portofoliul pentru economie responsabil de supervizarea bugetelor tuturor statelor membre ale UE și respectarea regulilor de deficit, în condițiile în care domnia sa face anul acesta un deficit de peste 7%”, a declarat Mureșan.
Mureșan a subliniat că România ar fi avut avantaje competitive mai mari în domenii precum securitatea, apărarea sau extinderea UE, sugerând că acestea ar fi fost direcții mai realiste și benefice pentru țară.
„România avea evident un avantaj competitiv în domeniul securității, al apărării, în domeniul politicii de extindere, de vecinătate, poate chiar în domeniul agriculturii. Și este evident că portofoliul deținut de Dacian Cioloș acum 15 ani, al agriculturii, a fost mai relevant pentru România decât acest portofoliu”, a conchis Siegfried Mureșan.
