Donald Trump a promis că va pune capăt războiului din Ucraina „în 24 de ore”, dacă va deveni președinte al Statelor Unite ale Americii. El a obținut al doilea mandat după alegerile de pe 5 noiembrie, iar acum lumea se întreabă cum ar putea arăta așa-zisa pace, în concepția sa.
Specialiștii se tem că această pace ar putea presupune ca Ucraina să cedeze Rusiei teritoriile ocupate în prezent, dar între timp, au apărut mai multe detalii. Vladimir Putin a și spus că este dispus să discute despre un acord de încetare a focului în Ucraina, însă exclude „concesii majore”, pentru că trebuie să se țină cont de „realitățile actuale de pe teren”. Iar Rusia controlează acum în jur de 18% din teritoriul Ucrainei, conform Institutului pentru Studiul Războiului.
Ce concesii ar face Vladimir Putin pentru a pune capăt războiului din Ucraina
Numai că, între timp, președintele Joe Biden a dat permisiunea Ucrainei să lovească teritoriul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune, în special cu ATACMS, ceea ce ar putea schimba perspectiva în ceea ce privește pacea. Însă această situație ar putea fi interpretată în ambele sensuri: fie rușii ar urma să nu dorească diverse concesii, pentru că ar fi evident deranjați de faptul că sunt loviți cu rachete ATACMS, fie ar fi constrânși să cedeze, tocmai din această cauză.
Cinci surse ruse familiare cu această problemă au declarat, pentru Reuters, că liderul de la Kremlin ar insista ca Ucraina să renunțe la ambiția de a intra în NATO, ceea ce au anticipat și unii experți, cu ceva timp în urmă. Cele cinci surse din Rusia, care au vorbit sub protecția anonimatului, sunt fie actuali oficiali, fie foști oficiali ruși. Ei spun că Putin ar putea accepta înghețarea războiului de-a lungul actualelor linii ale frontului.
Iar trei dintre aceste surse au spus că ar putea exista negocieri cu privire la delimitarea exactă a celor patru regiuni din estul și sudul Ucrainei: Donețk, Luhansk, Zaporojie și Herson. Rușii le revendică după referendumul din septembrie 2022, când ele au fost anexate și prin acte, cu toate că ei contronează doar 70-80 % din acele teritorii, iar aproximativ 26.000 de kilometri încă se află sub control ucrainean, așa cum susține în special Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).
Doi dintre acești oficiali ruși au spus că ceea ce ar accepta Rusia ar fi să-și retragă trupele din zonele mai mici, precum Harkov și Nikolaev. De exemplu, în Harkov, rușii controlează în jur de 3% din teritoriu.
Ar mai rămâne de discutat și problema Kursk, acolo unde ucrainenii controlează în jur de 650 de kilometri pătrați. Acel teritoriu, pe care Ucraina l-a atacat pe 6 august, ar urma să fie folosit ca monedă de schimb în negocieri.
Însă Putin este convins că armistițiul nu ar trebui să fie de scurtă durată, pentru că, spune el, asta le-ar permite ucrainenilor să se înarmeze din nou. Astfel, liderul rus susține că este necesară o zonă de neutralitate pe teren. De altfel, pe 7 noiembrie, în cadrul grupului de discuții Valdai, Putin a spus că, „dacă nu există neutralitate, este greu de imaginat existența unor relații de bună vecinătate între Rusia și Ucraina. Care e motivul? Pentru că asta ar însemna că Ucraina va fi folosită constant ca unealtă în mâinile greșite și în detrimentul intereselor Federației Ruse".
Unele dintre personalitățile cu greutate din securitatea Rusiei susține că rușii ar vrea părți mai mari din terenul Ucrainei, mai ales după ce Armata Kievului a lovit Rusia cu rachete cu rază lungă de acțiune, ceea ce rușii au numit „o escaladare majoră care nu va rămâne nepedepsită". Iar Vladimir Putin a spus de multe ori că Rusia este dispusă să continue lupta, după cum a conformat și Dmitri Peskov.
Cum poate negocia Donald Trump cu Vladimir Putin
Însă aici ar urma să intervină Donald Trump, după cum chiar el a spus, fără însă să precizeze modul în care ar ajuta la încheierea conflictului. De altfel, Trump a spus, de mai multe ori, că, dacă el s-ar fi aflat la Casa Albă în locul lui Biden, `acest război nici măcar nu ar fi început'. Iar Steven Cheung, director de comunicare din stafful lui Trump, a subliniat că „Trump este singura persoană care poate aduce ambele părți la masa negocierilor pentru a lucra la încheierea războiului și oprirea crimelor.”
Deși Rusia insistă asupra faptului că Ucraina trebuie să renunțe la dorința de a intra în NATO, Volodimir Zelenski susține că așa ceva nu e posibil și că ucrainenii vor lupta până la capăt, pentru ca Ucraina să-și recapete teritoriul „în baza granițelor obținute după prăbușirea Uniunii Sovietice, în 1991”, adică inclusiv Crimeea. Numai că nici această dorință nu pare să poată fi pusă în practică, așa cum au avertizat mai mulți experți americani din domeniul Apărării.
Ultima propunere făcută de Putin a fost pe 14 iunie. El a spus că, pentru o încetare a focului și pentru a exista o garanție de securitate, Ucraina trebuie să-și retragă trupele din toate teritoriile anexate de Moscova, pe lângă renunțarea la ambițiile de a se integra în NATO. Și, după toate probabilitățile analizate de specialiști, se pare că aici se va ajunge, cu mențiunea că nu se știe unde exact ar urma să fie delimitarea teritorială, dacă avem în vedere că rușii nu controlează total teritoriile anexate în septembrie 2022.
Iar cele cinci surse din Rusia au insistat, la unison, că cea mai importantă condiție este ca Ucraina să nu adere la NATO. Printre cerințe, după cum spun aceste surse, Rusia ar putea cere și o diminuare a forțelor armate ucrainene, dar și renunțarea de a mai restricționa folosirea limbii ruse în Ucraina. Acest aspect este destul de dificil însă de pus în practică de ucraineni, care nu ar dori totuși să facă așa ceva și ar vrea să continue în dorința de a se „rupe” de ruși.
O altă problemă o reprezintă orizontul de timp în care ar urma să fie pusă în practică încetarea focului, iar analistul Dmitri Simes spune că aceasta ar urma să apară „relativ rapid”, conform Reuters. Simes este considerat unul dintre cei mai documentați analiști în domeniul problematicii ruse. El a emigrat în SUA în 1973. „Un acord de durată ar fi, în opinia mea, foarte dificil de atins, pentru că pozițiile celor două părți sunt foarte departe una de cealaltă”, a spus Simes.
Însă discuția este mai complexă dacă avem în vedere și ceea ce se întâmplă pe plan intern, în Rusia. În cazul unei încetări a focului, Vladimir Putin ar trebui să vină cu anumite rezultate palpabile pentru ruși. Astfel, una dintre cele cinci surse spune că se accentuează din nou ipoteza în care Rusia păstrează teritoriile anexate, iar Putin va prezenta asta ca pe o victorie, din „nevoia de a proteja vorbitorii de limbă rusă din estul Ucrainei”. Crimeea nu ar urma însă să fie parte din negocieri și ar rămâne a Rusiei.
În aceste condiții, unul dintre rușii care au oferit aceste informații susține că Occidentul ar trebui „să accepte adevărul dur", chiar dacă ar continua să ofere Ucrainei sprijin, ceea ce nu ar împiedica Rusia să câștige.
Însă cum ar arăta garanțiile de securitate pentru Ucraina? Două dintre sursele ruse spun că acest aspect s-ar putea baza pe negocierile din primăvara anului 2022, din Turcia. Actul de la acea vreme preciza că ucrainenii ar trebui să accepte „o neutralitate permanentă", în schimbul unor garanții internaționale de securitate din partea celor cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU: Marea Britanie, China, Franța, Rusia și Statele Unite. Astfel mai rămâne o întrebare fără răspuns, după cum a spus una dintre cele cinci persoane: „Cum să fie evitat un acord care, la un moment dat, ar putea bloca Occidentul într-o confruntare directă cu Rusia”.
