Prima bilă neagră pentru România în gestionarea crizei refugiaților din Ucraina. Autoritățile investighează dacă proprietarii care găzduiesc refugiați declară numărul real al acestora. Primarul din Rădăuți a anunțat că în acte apar peste 400 de refugiați cazați în orașul său, dar în realitate aceștia sunt doar 151.
Statul român decontează cazarea refugiaților din Ucraina, însă unii oameni ar fi transformat acest lucru într-o afacere ilegală. City managerul orașului Rădăuți și-a dat demisia după ce fiul său ar fi încasat peste 30 de mii de lei pentru cazarea refugiaților din Ucraina, într-o locuință de doar 67 de metri pătrați. Cazuri similare au fost raportate și în orașele Năvodari și Timișoara. Proprietarii declară pe hârtie un număr de refugiați, dar în realitate acesta ar fi mult mai mic.
Premierul promite verificări în privința decontărilor pentru refugiați
Premierul Nicolae Ciucă a precizat că vor exista verificări oficiale în toate aceste cazuri și, dacă vor fi sesizate nereguli, legea ar putea fi schimbată.
„Gestionarea revine autorităților locale care au responsabilitatea de a verifica cum se fac aceste plăți. Este necesar ca în acest moment să analizăm acest cadru legal și aveți încredere că se vor face și verificări și modificări. Este păcat că se folosește suferința unor oameni pentru beneficii care nu se cuvin”, a transmis premierul Nicolae Ciucă.
Președintele ONG-ului „Părinți salvatori”, Vasile Vlașin a semnalat aceste nereguli pe pagina sa de Facebook.
Vasile Vlașin, președintele ONG-ului „Părinți salvatori”: „Am tras un semnal puternic de alarmă, încă din luna mai, că acea ordonanță de urgență care a fost bună la momentul lunii martie, când a fost adoptată, pentru că atunci era un tranzit mare de refugiați, care nu aveau acte, majoritatea, niciunul nu avea conturi bancare în România și, prin urmare, nu puteau să beneficieze de ajutorul acesta, plus că era un tranzit foarte mare, stăteau o zi-două zile. Atunci sistemul de decontare era potrivit, însă, odată ce refugiații au început să se instaleze în România, să aibă acte de ședere, permis de protecție temporară, conturi bancare, nu se mai justifică existența între statul român și beneficiarul de ajutor, respectiv refugiatul, a unui intermediar. Toate aspectele pe care le-am semnalat s-au confirmat, din nefericire, peste tot în țară. În fiecare localitate din România există aceeași problemă. S-au găsit oameni care să exploateze suferința refugiaților de război.
Potrivit lui Vasile Vlașin, nu este vorba doar de declarații în fals ale unor proprietari de locuințe care găzduiesc refugiați, ci problema este că aceștia sunt înghesuiți într-o locuință, un număr mai mare decât permite spațiul locativ de refugiați și toți banii care se cuvin refugiaților pentru acoperirea nevoilor de trai, în cea mai mare majoritate a cazurilor, sunt stopați și băgați în buzunar de proprietar sau diverși intermediari.
Programul 50/20 pentru refugiați
În România funcționează programul 50/20, care are ca scop găsirea de locuințe pe termen lung. În cadrul programului de stat, persoanele care găzduiesc cetățeni sosiți din zona de conflict armat din Ucraina primesc plăți lunare în numerar pentru:
- locuință - 50 lei de persoană pe zi,
- mese - 20 lei de persoană pe zi, potrivit Dopomoha (Ajutor), o platformă web de informare și sprijin pentru persoanele din Ucraina.
Vasile Vlașin, președintele ONG-ului „Părinți salvatori”: „Banii sunt pentru nevoile refugiaților. În mod eronat s-a înțeles că 20 de lei sunt pentru refugiați și 50 de lei pentru cazare pentru proprietar. Nicăieri în lege nu spune așa ceva. Sunt bani pentru plata utilităților. Ce utilități poate să consume un copil de un an în valoarea de 1.500 de lei pe lună?”
Președintele ONG-ului „Părinți salvatori” a mai menționat că dinamica evenimentelor nu mai corespunde în momentul de față cu realitatea din luna martie și a transmis o soluție pentru problemele semnalate.
„Cel mai înțelept lucru pe care ar putea să-l facă Guvernul ar fi să aloce ajutorul direct refugiaților. Ei au conturi bancare și-și vor putea închiria locuințe. Există localități unde nu au existat refugiați, ci s-a declarat în fals, cu ajutorul unor copii de pașaport. Singura soluție este modificarea legii. Banii trebuie să le fie acordați direct refugiaților pentru că ei își pot gestiona singuri cheltuielile”, a concluzionat Vasile Vlașin.
