În anii ’20, ai secolului trecut, într-un cartier periferic al Bucureștiului de altădată, într-un loc fără canalizare, electricitate, apă sau trotuare, un poet decis să-și construiască viitoarea casă. Dorea să creeze în așa numita Mahala a cărămidarilor o colonie literară. La peste un secol distanță, locul poartă astăzi numele de…Mărțișor sau Casa memorială Tudor Arghezi.
În anul 1722, adică în urmă cu exact trei secole, domnitorul fanariot Nicolae Mavrocordat, inițiator de reforme și iubitor de cultură, a ctitorit un ansamblu monastic: Mănăstirea Văcărești. Lăcașul de cult a fost ridicat... în Dealul Piscului. Astăzi, domeniul poartă și denumirea de… Dealul Mărțișorului.
Mănăstirea, transformată în anul 1864 în penitenciar, nu mai există. În schimb, cartierul a devenit cunoscut pentru că aici, în anul 1926, a decis să-și construiască o casă… un cunoscut poet român, după ce acesta a fost încarcerat în închisoarea din apropiere.
Casa memorială Tudor Arghezi, numită și Mărțișor
Alexandra Mihai, muzeograf: „Se spune că Arghezi ar fi văzut acest teren de pe fereastra închisorii.”
În perioada aceea era căsătorit cu Paraschiva Burda, și venea doamna cu oalele cu mâncare din Bulevardul Elisabeta, până aici la capătul Bucureștiului, ca să își hrănească soțul la închisoare.
Legenda spune că poetul Arghezi s-ar fi inspirat din tradițiile localnicilor atunci când și-a numit casa Mărțișor. Mai mult decât atât, acesta ar fi solicitat primăriei de sector să denumească și strada pe care se afla aceasta, cu același nume.
Primii oameni care s-au stabilit aici, în mahalaua Cărămidarilor, au adus cu ei și tradițiile din localitățile de baștină. Așa se face că la începutul primăverii, aceștia legau de crengile copacilor șnururi albe și roșii. Să le poarte noroc pentru recoltă bogată, tot anul.
Casa Tudor Arghezi este unul dintre cele mai vizitate spații muzeale din București. În special, în timpul primăverii. În alte vremuri, casa avea 20 de încăperi. Astăzi, vizitatorii au acces doar la o parte dintre acestea. Aici pot afla, de exemplu, cum își pregătea poetul tutunul și aromele sau chiar povești din cel de-Al Doilea Război Mondial, atunci când casa a fost protejată de bombardamente.
Alexandra Mihai, muzeograf: „Au fost bombardamente, tipografia lui Arghezi a fost din păcate parțial afectată, și tot atunci, în 1943 este și momentul în care Zdreanță s-a alăturat familiei Arghezi.”
Așadar, dacă nu știți cum să petreceți timpul la sfârșit de săptămână, dar… la început de primăvară, vă recomandăm o vizită la Casa Mărțișor.
