Educația a intrat din nou sub ascendentul grevelor. Cadrele didactice au suspendat cursurile luni, 22 mai, și au oprit toate activitățile până când Guvernul le va accepta revendicările.
După era Ceaușescu și până acum, învățământul s-a confruntat de-a lungul timpului cu trei greve mari, cea mai mare dintre ele fiind în 2005.
1999: prima grevă a profesorilor după Revoluție
Prima grevă a avut loc în anul 1999, în apropierea examenului de Bacalureat. Profesorii au solicitat alocarea a 4% din PIB și au acuzat că bugetul acordat de Guvern acoperă salariile doar până în vară.
Toate școlile și liceele din România au suspendat cursrile pe 8 iunie, iar greva generală a durat timp de o săptămână. Atunci sindicatele, împreună cu Ministerul Educației și cel al Finanțelor au semnat un acord prin care Executivul se angaja că plătește salariile.
Majorare salarială de 80%, primită de profesori după greva din ianuarie 2000
Pentru că veniturile profesorilor întârziau să apară și nimic nu se schimbase, aceștia au cerut din nou majorarea salariilor și un procent de 6% din PIB pentru învățământ. Greva a început pe 24 ianuarie și s-a terminat cinci săptămâni mai târziu cu o victorie, când profesorii au primit o majorare salarială de 80%.
Cea mai mare grevă din Educație a fost în 2005
A treia grevă a început pe 7 noiembrie și a durat 3 săptămâni. Liderii sindicali au cerut din nou alocarea a 6% din PIB, salarii dublate până în 2007 și fonduri suplimentare pentru infrastructură.
Atunci s-au alăturat protestelor și profesorii din învățământul universitar.
Ministerul Educației a reclamat greva la Curtea Constituțională, pe motiv că este ilegală, dar CCR a respins solicitarea.
Greva s-a încheiat în urma unui acord dintre Guvern şi sindicate. Premierul Tăriceanu a dispus alocarea a 4,8% din PIB pentru educaţie, încă 1% pentru proiecte şi o mărire salarială de aproape 12%. A fost cea mai mare reușită în privința finanțării în învățământ de până atunci.
