Debut anost de campanie electorală pentru cele două tururi de scrutin comasate în data de 9 iunie, după ce mai toate partidele au furat startul în precampanie, postând peste tot bannere gigantice și lansând propriii candidați. Acum, sunt nevoite să treacă la afișe cât o coală de hârtie, să renunțe la folosirea mașinilor de campanie și la atacurile la persoană, în urma restricțiilor BEC. Campania se va centra, însă, pe locale, primarii făcând o prioritate din obținerea unui nou mandat, în timp ce europarlamentarele vor intra în pielea Cenușăresei în această lună electorală. Comasarea alegerilor, dar și strategiile unor partide vor anula, însă, parțial efectul dorit al efortului de campanie, avertizează specialiștii în domeniu.
Activități și mijloace interzise în campania electorală
Intrați în prima zi de campanie electorală pentru alegerile locale și europarlamentare, candidaţii - fie independenți, fie propuși de partide - vor fi nevoiți să respecte câteva reguli stricte. De la panourile și afișele gigantice cu care au împânzit localitățile în ultimele luni de precampanie, politicienii trebuie să se mulțumească acum cu câte două afișe de mărimea unei coli de hârtie A3 amplasate pe spațiile electorale special amenajate.
Vor spune adio autovehiculelor de campanie folosite pentru promovarea imaginii și propriilor mesaje electorale, dar și spectacolelor cu care unii au distrat electoratul în precampanie. Au liber doar la mitinguri și adunări electorale, iar în presa audiovizuală pot cumpăra spații de emisie pentru propriile clipuri electorale doar în emisiunile marcate ca atare. Mesajele nu trebuie să fie discriminatorii, nici să incite la ură și intoleranță ori să-și defăimeze pe adversarii politici.
Restricțiile impuse prefigurează o campanie anostă, comparativ cu lunile de precampanie. Supape de acțiune, însă, există.
Barbu Mateescu, sociolog: „În ceea ce privește expunerea vizuală sau stradală, da, în cea mai mare parte a României se va instaura liniștea preț de o lună și postările pe care le vedem acum de-a lungul și de-a latul țării nu o să mai fie prezente. Deci, va fi o competiție între politicieni pentru a spune lucruri care să fie preluate de către presă, să facă vâlvă pe social media, și mai puțin pe această componentă de, să spunem așa, familiarizare vizuală și cu aceste componente grafice”.
Spre deosebire de propaganda stradală și cea prin mass-media, promovarea pe site-urile de socializare nu a fost reglementată de către autorități. Iar în spațiul din social media este așteptată o campanie agresivă, cu atacuri la adresa celorlalți candidați.
Ana Bulai, sociolog: „Avem persoane între 30 și 55 de ani care consumă mult astfel de rețele de socializare și își iau majoritatea informației de acolo (...) și avem tinerii, pentru care rețelele noi, să spun mai degrabă Instagram, constituie aproape tot orizontul de informare. Pentru aproximativ două treimi din cei care vor merge la vot, atenția în această campanie va fi spre candidați, mai ales elementele negative care sunt prezente despre fiecare dintre candidați, zvonuri, acțiuni de campanie, eșecuri de campanie etc”.
Competitorii politici mai au timp până în dimineața zilei de 8 iunie să convingă electoratul folosindu-se de mijloacele de campanie permise de lege. Sau încălcându-le, așa cum s-a întâmplat și în ciclurile electorale trecute. Amenzile sunt mici, mai ales pentru partidele cu dare de mână, iar miza este semnificativă mai ales la nivelul marilor orașe.
Calendarul alegerilor din 2024
Alegerile 2024 în România au o miză importantă. Românii vor fi chemați la urne să aleagă primarii, consiliile locale/județene, europarlamentarii, parlamentarii și președintele României.
Coaliția a stabilit calendarul alegerilor din 2024 în România. Alegerile locale și cele europarlamentare au fost comasate, iar alegerile prezidențiale au fost devansate.
9 iunie 2024 - alegeri locale și alegeri europarlamentare;
15 și 29 septembrie 2024 - alegeri prezidențiale (surse);
8 decembrie 2024 - alegeri parlamentare.
