Budapesta va fi în curând privată de o parte din fondurile sale UE pentru că refuză să plătească amenda impusă de Curtea Europeană de Justiție.
Comisia Europeană a declanșat o procedură specială pentru a deduce amenda de 200 de milioane euro pe care Curtea Europeană de Justiție (CEJ) a dat-o Ungariei pentru restricțiile de lungă durată impuse de această țară dreptului de azil.
Budapesta nu a respectat primele două termene pentru plată
Budapesta nu a respectat primul termen limită la sfârșitul lunii august, ceea ce a determinat executivul să trimită o a doua cerere de plată, cu termen limită 17 septembrie, scrie euronews.com.
Deoarece și această a doua cerere a fost ignorată, Comisia a declarat miercuri că va activa așa-numita „procedură de compensare” pentru a scădea amenda de 200 de milioane de euro din partea alocată Ungariei din fondurile UE.
Comisia Europeană a activat „procedura de compensare”
Procedura va examina pachetele financiare care urmează să fie plătite Ungariei în următoarele săptămâni. Aproximativ 21 de miliarde de euro din fondurile de coeziune și de redresare alocate Ungariei rămân înghețate din cauza declinului statului de drept.
„Începând de astăzi, trecem la faza de „compensare””, a declarat miercuri un purtător de cuvânt al Comisiei. „În teorie, orice plată poate fi analizată, nimic nu este exclus, dar, evident, acest lucru va dura ceva timp, trebuie să identificăm ce urmează și să identificăm plățile care pot absorbi amenda în cauză.”
Un milion de euro pentru fiecare zi în care nu respecta hotărârea CEJ
În paralel, Ungaria se confruntă cu o amendă de 1 milion de euro pentru fiecare zi în care continuă să nu respecte hotărârea CEJ și menține restricția care îi împiedică pe migranți să beneficieze de accesul deplin la dreptul de azil. Amenda cumulată se apropie de 100 de milioane de euro.
Budapesta trebuie să răspundă Comisiei explicând ce măsuri a introdus, dacă a introdus vreuna, pentru a respecta hotărârea. Deoarece răspunsul nu a sosit, executivul a trimis prima cerere de plată pentru încasarea amenzii, cu un termen de 45 de zile.
„O încălcare fără precedent și excepțional de gravă a dreptului UE”
Hotărârea CEJ, în urma căreia judecătorul a descris acțiunea Ungariei drept o „încălcare fără precedent și excepțional de gravă a dreptului UE”, a declanșat o reacție furibundă din partea premierului Viktor Orbán, care a calificat sancțiunea de mai multe milioane de euro drept „scandaloasă și acceptabilă”.
Ca represalii, guvernul său a amenințat că va transporta migranți în Belgia „voluntar” și „gratuit”, ceea ce ar constitui un caz fără precedent de migrație instrumentalizată de către un stat membru împotriva altuia.
Deocamdată nu a avut loc niciun transfer de migranți, însă schema a fost deja criticată vehement de autoritățile belgiene și europene.
Disputa dintre Bruxelles și Budapesta
Disputa, un nou capitol în confruntarea de un deceniu dintre Bruxelles și Budapesta, este agravată de preocupările tot mai mari legate de decizia Ungariei de a extinde sistemul său de card național la cetățenii ruși și belaruși, care, potrivit Comisiei, ar putea permite eludarea sancțiunilor și ar reprezenta o amenințare la adresa „întregului” Spațiu Schengen.
Budapesta a negat cu fermitate orice risc la adresa securității interne, susținând că extinderea la cetățenii ruși și belaruși a fost necesară pentru a atenua deficitul de forță de muncă din țară și pentru a oferi angajatorilor o „procedură mai ușoară” pentru a atrage lucrători străini.
În ciuda tensiunilor, a existat un indiciu de apropiere săptămâna aceasta, după ce János Bóka, ministrul ungar pentru afaceri europene, s-a întâlnit cu Ylva Johansson, comisarul european pentru afaceri interne, pentru a discuta atât hotărârea CEJ, cât și cardul național.
