Oamenii de știință încearcă să înțeleagă dacă cea mai biodiversă pădure din lume a atins un punct de cotitură care ar putea să o arunce într-o stare de declin ireversibil.
În adâncurile Amazonului, Brazilia construiește o structură din altă lume. Un complex de turnuri dispuse în șase inele este gata să pulverizeze ceață de dioxid de carbon în pădurea tropicală.
Dar motivul este unul cu totul terestru: înțelegerea modului în care cea mai mare pădure tropicală din lume reacționează la schimbările climatice.
Denumit AmazonFACE, proiectul va studia capacitatea remarcabilă a pădurii de a capta dioxidul de carbon - o piesă esențială în puzzle-ul schimbărilor climatice mondiale. Acesta îi va ajuta pe oamenii de știință să înțeleagă dacă în regiune există un punct de basculare care ar putea să o arunce într-o stare de declin ireversibil.
Un astfel de eveniment de temut, cunoscut și sub numele de "dispariția pădurii amazoniene", ar transforma cea mai biodiversă pădure din lume într-un peisaj mai uscat, asemănător cu o savană, potrivit Euronews Green.
Ce este AmazonFACE și cum funcționează?
FACE înseamnă Free Air CO2 Enrichment (îmbogățire gratuită a aerului cu CO2). Această tehnologie, dezvoltată pentru prima dată de Brookhaven National Laboratory, situat în apropiere de New York, are capacitatea de a modifica mediul înconjurător al plantelor în creștere într-un mod care să reproducă nivelurile viitoare ale concentrațiilor de dioxid de carbon din atmosferă.
"Plantele absorb dioxidul de carbon împreună cu apa și lumina pentru a produce zaharuri și a elibera oxigen. Ce se întâmplă atunci când se mărește acest aport? Nu știm", a declarat David Lapola, unul dintre principalii cercetători ai proiectului, pentru The Associated Press.
"Avem dovezi din experimente similare în pădurile temperate, dar nu există nicio garanție că comportamentul va fi același aici, în Amazon".
Lapola, profesor la Universitatea de Stat din Campinas, susține că punctul de inflexiune al pădurii amazoniene este mai degrabă legat de schimbările climatice decât de rata de despădurire. Acest lucru înseamnă că este esențial să se studieze impactul unor concentrații mai mari de dioxid de carbon în pădure pentru a înțelege ce ne așteaptă.
Această perspectivă contestă studiul citat pe scară largă al cercetătorului Carlos Nobre, specialist în sistemul Pământului. Potrivit lui Nobre, dacă defrișările ating un prag critic de 20-25% în întreaga Amazonie, echilibrul sistemului de precipitații din regiune va fi perturbat, ceea ce va duce la transformarea pădurii tropicale luxuriante într-o savană.
"Chiar dacă am opri defrișările din bazinul Amazonului în prezent, pădurea ar fi în continuare în pericol de a suferi consecințele unui punct de basculare din cauza schimbărilor climatice", a declarat Lapola.
"În timp ce oprirea defrișărilor rămâne responsabilitatea noastră principală, combaterea schimbărilor climatice determinate de factorii atmosferici nu este ceva ce Brazilia sau alte țări amazoniene pot aborda singure."
Când va fi finalizat proiectul?
Construcția primelor două inele este în curs de desfășurare și se așteaptă ca acestea să fie operaționale până la începutul lunii august.
Fiecare inel va fi format din 16 turnuri de aluminiu, înalte cât o clădire de 12 etaje. Dioxidul de carbon va fi furnizat de trei companii pentru a evita orice penurie.
Situat la 70 km nord de Manaus, proiectul este condus de Institutul Național de Cercetare a Amazonului, o instituție federală. De asemenea, acesta beneficiază de sprijin financiar din partea guvernului britanic, care a promis 9 milioane de dolari (8,4 milioane de euro). Acesta ar trebui să fie pe deplin operațional până la jumătatea anului 1924.
Luciana Gatti, un chimist atmosferic, a lăudat inițiativa și a declarat că ar fi foarte benefică replicarea proiectului în cele patru cadrane ale Amazonului, deoarece capacitatea de absorbție a carbonului variază semnificativ în această regiune, care este de două ori mai mare decât India.
Gatti, care nu este implicat direct în AmazonFACE, a fost coautor al unui studiu de referință publicat în revista Nature, care a dezvăluit că estul Amazonului a încetat să mai funcționeze ca un rezervor sau absorbant de carbon pentru Pământ și s-a transformat într-o sursă de carbon.
