Rata anuală a inflaţiei va scădea, probabil, în trimestrul I 2023, în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent, potrivit Minutei şedinţei de politică monetară a Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României (BNR) din 10 ianuarie 2023.
"În ceea ce priveşte evoluţiile viitoare, membrii Consiliului au arătat că, potrivit noilor informaţii şi evaluări, rata anuală a inflaţiei va scădea probabil în trimestrul I 2023 în linie cu cea mai recentă prognoză pe termen mediu, dar va coborî semnificativ mai alert ulterior, ajungând la nivelul de o cifră încă din trimestrul III al anului curent - în devans cu aproape trei trimestre faţă de previziunile precedente -, ca efect al prelungirii schemelor de plafonare şi compensare a preţurilor la energie până la 31 martie 2025, concomitent cu modificarea caracteristicilor acestora începând cu 1 ianuarie 2023. S-a reamintit că prognoza publicată în Raportul asupra inflaţiei din noiembrie 2022, având ca prezumţie sistarea schemelor de plafonare în luna septembrie 2023, anticipa o descreştere graduală a ratei anuale a inflaţiei până în semestrul I 2024, dar mai accentuată ulterior, implicând un nivel de 11,2 la sută al acesteia în decembrie 2023, însă de 4,2 la sută la finele orizontului prognozei - situat totuşi uşor deasupra intervalului ţintei", se precizează în document, potrivit Agerpres.
Alături de modificarea caracteristicilor schemelor de plafonare, determinanţi majori ai descreşterii în perspectivă apropiată a ratei anuale a inflaţiei sunt efectele de bază dezinflaţioniste asociate creşterilor ample consemnate anterior de preţurile energiei şi combustibililor, precum şi trendul descendent relativ mai accentuat al cotaţiei petrolului din ultimele luni, au remarcat membrii Consiliului.
Potrivit sursei citate, începând cu trimestrul I al acestui an, mici efecte de bază dezinflaţioniste se vor manifesta probabil şi pe segmentul alimentelor procesate, cu impact asupra dinamicii viitoare a inflaţiei de bază.
Totodată, s-a convenit că balanţa riscurilor induse de şocurile pe partea ofertei la adresa noii perspective a inflaţiei rămâne relativ echilibrată în actualul context, date fiind evoluţiile recente ale cotaţiilor principalelor produse energetice şi mărfuri agroalimentare, precum şi cele ale determinanţilor majori ai acestora.
"S-a observat că din partea poziţiei ciclice a economiei sunt de aşteptat, totuşi, presiuni inflaţioniste mai intense decât cele anticipate anterior, dar relativ modeste şi în atenuare în perspectivă apropiată, în condiţiile în care noile evaluări indică o încetinire progresivă a creşterii economiei în trimestrul IV 2022 - trimestrul I 2023 - sub impactul prelungirii războiului din Ucraina şi al extinderii sancţiunilor asociate -, dar după un nou avans semnificativ peste aşteptări consemnat de PIB în trimestrul III 2022. Evoluţiile fac probabile valori în descreştere ale excedentului de cerere agregată în acest interval, dar mai ridicate decât cele evidenţiate în prognoza din luna noiembrie 2022. Totodată, ele implică o dinamică anuală încă robustă a PIB în trimestrul IV 2022, pe fondul unui efect de bază, urmată însă de o scădere vizibilă a acesteia în trimestrul I 2023", conform BNR.
Indicatorii cu frecvenţă ridicată arată, "probabil în trimestrul IV 2022", consumul privat redevine principalul determinant al creşterii în termeni anuali a PIB, iar un impact pozitiv, deşi mult mai modest, este de aşteptat din partea formării brute de capital fix, în principal pe seama activităţii din construcţii, au sesizat membrii Consiliului.
În schimb, exportul net şi-ar putea mări contribuţia negativă la dinamica PIB, în condiţiile în care exporturile şi-au redus considerabil variaţia anuală în octombrie 2022 şi mult mai pronunţat decât importurile, inclusiv în contextul evoluţiei nefavorabile a preţurilor externe, ceea ce a condus şi la accelerarea creşterii deficitului comercial, precum şi a acelui de cont curent, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Impactul războiului din Ucraina
Prelungirea războiului din Ucraina şi extinderea sancţiunilor asociate generează, însă, incertitudini şi riscuri considerabile la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, au arătat în mai multe intervenţii membrii Consiliului de Administraţie al BNR, evocând efectele posibil mai mari exercitate astfel asupra puterii de cumpărare şi încrederii consumatorilor, precum şi asupra activităţii, profiturilor şi planurilor de investiţii ale firmelor, dar şi potenţiala afectare mai severă a economiei europene/globale şi a percepţiei de risc asupra economiilor din regiune, cu impact nefavorabil asupra costurilor de finanţare.
În acelaşi timp, specialiştii BNR au subliniat importanţa atragerii fondurilor europene, îndeosebi a celor aferente programului Next Generation EU, care este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte în implementarea proiectelor, dar este esenţială pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, precum şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a impactului contracţionist al şocurilor pe partea ofertei, amplificate de războiul din Ucraina şi de înăsprirea condiţiilor economice şi financiare pe plan internaţional.
"Incertitudini şi riscuri majore rămân asociate însă şi conduitei politicii fiscale, au convenit membrii Consiliului, făcând referiri, pe de o parte, la ţinta de deficit bugetar stabilită pentru anul 2023 în vederea continuării consolidării bugetare în contextul procedurii de deficit excesiv şi al majorării semnificative a costului finanţării, iar, pe de altă parte, la seturile de măsuri de sprijin prevăzute a fi aplicate ori prelungite în acest an, într-o conjunctură economică şi socială ce rămâne dificilă pe plan intern şi global, cu potenţiale implicaţii adverse asupra parametrilor bugetari. S-a arătat din nou că, în condiţiile actuale, un mix echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung sunt esenţiale pentru asigurarea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse", se arată în documentul BNR.
Membrii Consiliului au apreciat în mod unanim că, în ansamblul său, contextul analizat justifică majorarea cu 0,25 puncte procentuale a ratei dobânzii de politică monetară, pentru ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu şi pentru stimularea economisirii, în vederea readucerii durabile a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută +/-1 punct procentual, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.
"S-a reiterat, totodată, importanţa continuării monitorizării atente a evoluţiilor mediului intern şi internaţional, care să permită adecvarea instrumentelor de care dispune BNR în vederea îndeplinirii obiectivului fundamental privind stabilitatea preţurilor pe termen mediu", potrivit Minutei BNR.
În aceste condiţii, Consiliul de administraţie al BNR a decis în unanimitate majorarea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7%, de la 6,75%.
În acelaşi timp, s-a decis majorarea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8%, de la 7,75%, şi creşterea ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6%, de la 5,75%. De asemenea, Consiliul de Administraţie al BNR a decis, în unanimitate, păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.
