Apă rece pe țeava de apă caldă și calorifere reci iarna. Este ceva obișnuit pentru mulți bucureșteni, care sunt racordați la sistemul public de termoficare.
Lucrările pentru înlocuirea țevilor vechi de zeci de ani avansează greu în Capitală.
În fiecare iarnă autoritățile promit că vor fi mai puține avarii, doar că realitatea din apartamentele bucureștenilor îi contrazice cu fiecare val de temperaturi mai scăzute.
Cum reușesc bucureștenii să se încălzească
”Am folosit cu mare grijă aerul condiționat .Am ajuns să mergem la prieteni și la rude să ne încălzim și să ne putem spăla. În dormitor aveam 17 grade.”
Așa își încălzesc apartamentele mulți dintre bucureștenii care nu au căldură din cauza avariilor la sistemul public de termoficare. Doar că nu toți își permit să pornească aerul condiționat sau să bage în priză un calorifer electric. Este și cazul doamnei Lucreția, care locuiește in sectorul 6. Femeia are 72 de ani, stă singură și a povestit pentru Euronews România că în fiecare iarnă primește căldură când și când.
Aplicația TermoAlert, cea care actualizează permanent situația termoficării din București arată că sistemul nu funcționează niciodată 100%. Asta înseamnă că tot timpul este câte o țeavă spartă care întrerupe furnizarea apei calde și a căldurii în multe cartiere.
”Va fi mai bine decât iarna trecută”. Asta auzim în fiecare an de la autorități. Doar că până la “mai bine” este nevoie de modernizarea întregii rețele de termoficare.
Capitala are 7 centrale electrice de termoficare
Sunt 1000 de km de retea primara de termoficare si aproximativ 3000 de km de retea secundara. Până în prezent s-au înlocuit aproximativ 250 de km din conductele primare și 1000 de km din conductele secundare. În 2023 au fost reabilitați 50 de km de rețea primară.
”Pe fonduri europene suntem între 10-15 din reţeaua principală, iar per total între 45 - 50. O să avem toate datele în primele zile ale anului 2024.
Pentru 2024 sunt mult mai optimist, pentru că pentru multe din tronsoanele care au început pe fonduri europene s-au depăşit multe obstacole fie de proiectare, fie birocratice, fie de proprietate care nu au putut să fie prevăzute la momentul acela”, declara Nicușor Dan la o conferință de presă.
Doar o singură centrală modernizată
Avarii nu sunt doar la țevile care transportă apă caldă în apartamentele bucureștenilor, ci și la centralele electrice care produc și furnizează căldura. Din cele 4 CETURI mari ale Bucureștiului, singurul modernizat este CET Vest.
Celelalte trei utilizează o tehnologie învechită pentru că sunt construite cu peste 50 de ani în urmă. Următorul pe lista reabilitării este CET Sud, care este și cel mai mare din Europa. Pentru celelalte centrale nu există un plan clar pentru modernizare.
”Va fi o investiție de 4-500 de milioane de euro și va veni ca proiect individual cu aprobare în comitetul Băncii Europene de Investiții și a statelor membre din fonduri pentru modernizare în primăvara anului viitor.
După care se poate porni efectiv investiția. Deci asta este CET Sud. Pentru Cet Progresu și CET Grozăvești, ei vor merge deja pe o schemă pe care noi o avem aprobată și un apel de proiecte pe care îl vom lansa în perioada următoare”, a declarat Sebastian Burduja, ministrul Energiei.
Sistemul centralizat de termoficare din București a avut în 2022 pierderi de căldură de circa 40%. Cu aproape 3% mai mult decât în 2021. Asta din cauza țevilor foarte vechi. În prezent, cea mai mare investiție pentru rețeaua de termoficare vizează modernizarea a 210 km de conducte primare. Totul ar trebui să fie gata în noiembrie 2026.
