Ca să beneficieze de un medicament de ultimă generație, un pacient din România așteaptă doi ani în plus față de unul din Germania, spre exemplu. Motivele țin de bani, de birocrație, de rapiditatea cu care se mișcă autoritățile din fiecare țară sau de interesele financiare ale producătorilor de medicamente.
În prezent, pe masa Comisiei Europene se află o propunere de reformare a pieței farmaceutice. Scopul e de a constrânge companiile din domeniu să-și lanseze produsele în toate țările Uniunii Europene în același timp, ca pacienții, indiferent de unde sunt, să poată beneficia în mod egal de ele. Mai ales că, de foarte multe ori, aceste tratamente pot face diferența dintre viață și moarte.
Medicamentele necesare nu sunt compensate
Rodica Precupețu locuiește în București și este pensionară. În urmă cu câteva luni a fost diagnosticată cu o boală extrem de rară care provoacă pierderea vederii: neuromielită optică. Acum, femeia nu vede aproape deloc cu ochiul drept. Șansa Rodicăi ar fi un medicament nou, care nu se regăsește deocamdată pe lista celor compensate.
Rodica Precupețu, pacientă: ”Există câteva medicamente care țintesc exact această neuromielită optică, dar deocamdată sunt prohibitive pentru noi românii, costurile lor sunt exorbitante. Am văzut că se folosesc în studii și în alte țări, au dat rezultate foarte bune, dar așteptăm să vină și în România, asta este speranța.”
Până atunci însă, e nevoită să găsească alte variante. Însă nici acestea nu sunt ieftine. Deja a cheltuit peste patru mii de euro.
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: ”Există mereu soluții terapeutice, nu trebuie să ne gândim că nu există. Medicamentele inovative de obicei vin și înlocuiesc un medicament deja existent.”
Doar că realitatea e puțin mai complicată decât se vede de la vârful Ministerului Sănătății.
Rodica Precupețu, pacientă: ”Am luat tot ceea ce se poate face în România la ora actuală la nivelul unui om obișnuit. Tot un anticorp monoclonal, tot un medicament biologic inovator, cum spuneți dvs., care se folosește cu rezultate bune în alte boli. Teama noastră, a tuturor pacienților asta este, că va veni un nou atac, nu se știe când, nimeni nu știe de ce.”
Accesul la medicamente noi
Rodica Precupețu este doar un exemplu. La fel ca ea sunt mulți pacienți în România.
Dorica Dan, președinte Alianța Naționala pentru Boli Rare: ”Cei mai afectați pacienți sunt cei care folosesc aceste medicamente inovatoare și aceștia sunt pacienții cu boli rare, cu cancere rare, cu cancer în general, cu boli incurabile, pentru că medicamentele inovatoare în general vin în aceste domenii, deci ei sunt cei mai afectați, iar întârzierile îi afectează foarte mult pentru că în aceste boli pacientul nu are timp de așteptat.”
Înregistrarea unui tratament la Agenția Europeana pentru Medicamente este un proces destul de laborios, spun experții din industrie. O dată autorizat pentru punerea pe piață, fiecare stat membru al Uniunii Europene are o procedură proprie pentru a include medicamentul în nomenclatorul național de produse și în a-l face astfel disponibil în sistemul de compensare.
Dan Zaharescu, Asociația Română a Producătorilor Internaționali de Medicamente: ”Pentru ca un produs să poată să se califice pentru a intra în sistemul de compensare și rambursare trebuie să fie deja inclus în sistemele de compensare și rambursare din cel puțin 15 tari din UE, ca să se acumuleze un punctaj care să dea șanse produsului respectiv să intre și în România . În momentul acesta sunt 47 de medicamente care sunt în așteptare pentru a putea intra în sistemul de compensare și rambursare în România”
Alexandru Rafila, ministrul Sănătății: ”În anul 2022 am introdus zeci de medicamente inovative, inclusiv oncologice pe această listă. Si anul aceasta am introdus. Primele pe care le-am introdus au avut un impact bugetar mai mic care se dau pe baza unor contracte cost-volum ..Am inițiat și hotărârea de guvern cu toate celelalte medicamente care au fost evaluate pana in luna iulie a acestui an și ea se afla in circuitul de avizare.”
Accesul la medicamente noi ține și de cât de dispusă este o țară să investească în aducerea lor către proprii pacienți, pentru că presupun costuri semnificative.
State precum Austria, Germania și Elveția au cheltuit între 92 și 108 euro pe persoană pentru medicamente împotriva cancerului, față de 13-16 euro în Republica Cehă, Letonia sau Polonia. Pe ultimul loc se află România și Bulgaria cu mai puțin de 10 euro.
