La apogeul puterii sale, Vladimir Putin credea că poate folosi arma energetică pentru a-și impune voința în toată Europa. Acum, Republica Moldova, o țară cu o populație de doar 2,5 milioane de locuitori, devine ultima țintă cu adevărat vulnerabilă din rândul statelor pro-europene din vecinătatea Rusiei, se arată într-o analiză Politico.
Șantajul energetic al Moscovei
Totuși, oricât de mult încearcă Putin să preseze Republica Moldova în plan energetic, guvernul de la Chișinău continuă să reziste cu îndârjire. În urmă cu câteva zile, bombardamentele rusești au declanșat întreruperi în ceea ce privește furnizarea de electricitate în jumătate din țară, iar luna trecută Gazprom a decis să reducă drastic livrările de gaz în Republica Moldova. Cu toate acestea, guvernul de la Chișinău încearcă să găsească soluții.
Criza energetică din Republica Moldova nu provoacă însă doar nemulțumiri în rândul populației, ci și escaladarea tensiunilor cu regiunea separatistă, pro-rusă, Transnistria. De asemenea, guvernul Republicii Moldova acuză Rusia că pune gaz pe foc în ceea ce privește protestele de stradă de la Chișinău. „Suntem într-o situație de risc extrem”, a declarat pentru Politico ministrul Infrastructurii și viceprim-ministrul Republicii Moldova, Andrei Spînu. Acesta consideră că riscul unor noi întreruperi în ceea ce privește furnizarea de energie electrică este real și constant: „S-a întâmplat astăzi, cu siguranță se va întâmpla mâine și toată iarna până când acest război se va termina”.
Pe lângă criza energetică, Moldova se confruntă și cu o inflație galopantă - 34%. Moldova are capacitatea de a genera 10% din energia electrică de care are nevoie. 70% din energia folosită provine de la centrala electrică Cuciurgan, aflată în Transnistria, iar 20% este importată din Ucraina.
Luna trecută Ucraina a suspendat exporturile din cauza atacurilor rusești asupra propriei infrastructuri energetice. Ulterior, Transnistria a oprit brusc exporturile la 1 noiembrie, invocând propriile deficite de energie. Toate acestea au generat o criză energetică fără precedent în Republica Moldova. Guvernul a răspuns cerând oamenilor să economisească energia, încurajând autoritățile locale să închidă luminile stradale și chiar sfâtuind oamenii să nu folosească lifturile din cauza risculului unei pene de curent. În acest moment Moldova primește 80% din energia electrică de pe piața spot europeană, dar la un preț considerabil mai mare. Restul provine din România, la un preț mai redus.
Rusia taie din gazul pentru Moldova
Rusia exercită presiuni aspra Moldovei și prin intermediul monopolului său în ceea ce privește exportul de gaz. În octombrie, Gazprom, compania care livra întreaga cantitate de gaz necesară a Republicii Moldova, a redus cu o treime exporturile, invocând datorii restante. De asemenea, compania a avertizat că ar putea întrerupe complet livrările „oricând”.
Andrew Wilson, membru senior la Consiliul European pentru Relații Externe consideră că Moscova urmărește „reconstruirea unei sferei de influență” și slăbirea traiectoriei pro-europene a Republicii Moldova. Partea Republicii Moldova controlată de guvernul de la Chișinău primește doar jumătate din gaz, în timp ce restul ajune în Transnistria.
Nu e prima dată când Moscova presează Republica Moldova în felul acesta. În octombrie anul trecut, Chișinăul a fost nevoit să semneze un contract scump cu Gazpromul după ce compania a amenințat că va închide robinetele cu gaz.
Conflictul înghețat cu Transnistria
Pe fondul crizei energetice și a tensiunilor sociale partidele de opoziție pro-ruse devin tot mai active. Protestele săptămânale de la Chișinău sunt orchestrate de către partidul ȘOR condus de Ilan Șor, un afacerist de origine israeliană. Luna trecută acesta a fost sancționat de Statele Unite pentru că ar fi lucrat activ la destabilizarea guvernului de la Chișinău, în strânsă cooperare cu Moscova.
Situația este mult mai complicată în Transnistria care se află sub influența Rusiei din cauza celor 1.500 de militari ruși staționați acolo. Tensiunile dintre Chișinău și Tiraspol au atins cote alarmante de la declanșarea războiului din Ucraina. Președintele transnistrean, Vadim Krasnoselski, a dat vina la începutul acestei luni, pe acțiunile „înșelătoare” ale Chișinăului pentru „criza economică profundă”.
Andrei Spînu a spus că autoritățile transnistrene au adoptat o „abordare falsă” a problemei, adăugând că „trebuie să dea vina pe Gazprom, nu pe noi”, având în vedere că Chișinăul încă furnizează gaz către Tiraspol.
„Nu vrem să escaladăm tensiunile. Vrem doar să continuăm să furnizăm gaz, electricitate și încălzire tuturor cetățenilor țării noastre”, a spus el.
