"Dacă nu Ursula, atunci cine?" Șapte personalități sunt incluse pe lista posibililor înlocuitori ai Ursulei von der Leyen, pentru postul de președinte al Comisiei Europene, iar Klaus Iohannis este printre ele, potrivit unei analize Euronews.com, semnată de Gerardo Fortuna, jurnalist specializat în politicile Uniunii Europene.
În analiza publicată de Euronews.com, sunt analizate plusurile și minusurile pe care le-ar avea fiecare dintre aceste "vârfuri de lance", așa cum sunt numiți. În plus, fiecare a primit câte un apelativ, iar Iohannis este numit "strategul".
Deși Klaus Iohannis nu este în topul favoriților pentru preluarea funcției, actualul președinte al României are, totuși, câteva atuuri care-l fac un candidat viabil.
Klaus Iohannis, inclus pe lista posibililor succesori ai Ursulei von der Leyen
O re-alegere a Ursulei von der Leyen la cârma executivului UE părea de la sine înțeleasă, dar sub conducerea sa, UE și-a pierdut strălucirea în urma retragerii din funcție a alesului ei pentru reprezentant al IMM-urilor, Markus Pieper, și în urma unor frământări legate de răspunsul ei la criza din Orientul Mijlociu.
Așadar, posibilitatea ca ea să nu mai primească acum validarea atât a liderilor UE, cât și a viitorilor europarlamentari, în această vară, a devenit o perspectivă mai realistă. Ea a marșat, până acum, pe continuitate, însă e drept că nici nu a avut "concurenți reali pe post".
Astfel, postul de șef al Comisiei va fi pus la bătaie după alegerile din UE. Care ar fi, așadar, celelalte opțiuni?
Klaus Iohannis, Strategul
Cum ar fi dacă Charles Michel dă greș, iar Europa optează pentru o altă Comisie "geopolitică"? În acest caz, numele președintelui României, Klaus Iohannis, ar putea "să iasă ca un iepure din pălărie".
Iohannis candidează și la funcția de secretar general al NATO – deși premierul olandez Mark Rutte pare să aibă avantaj în această cursă – așa că are o viziune gata făcută pentru apărarea Europei, care ar putea fi recalibrată în următoarea Comisie.
- Pro: Candidat dintr-o țară din Est și din PPE.
- Contra: Depinde de rezultatul cursei lui pentru șefia NATO.
- Șanse: e relativ bine privit în Consiliul European, dar are nevoie de o majoritate PPE în Parlament.
Mario Draghi, Vrăjitorul
Mario Draghi a fost prim-ministru al Italiei din februarie 2021 până în octombrie 2022 și guvernator al Băncii Centrale Europene între 2011 și 2019.
Discursul lui Draghi, de pe 16 aprilie, la forumul social la nivel înalt din La Hulpe, a fost salutat de presa italiană drept o "candidatură deghizată" pentru postul de top. Chiar și la Bruxelles, fostul premier italian se bucură de o reputație de a face ca lucrurile să se întâmple, ca prin magie.
Secretele vrăjitoriei sale rămân însă evazive: vraja lui în fața crizei datoriilor din zona euro a fost "ceea ce era necesar". El pare să dezvolte o nouă "incantație" în legătură cu raportul privind competitivitatea, pe care îl pregătește, comandat de însăși von der Leyen, referindu-se la necesitatea "unei schimbări radicale".
- Pro: Probabil e cel mai cunoscut politician european cu o aură de infailibilitate, perceput, de asemenea, ca fiind deasupra luptei politicii de partid.
- Contra: Riscul de a avea pe cineva care este "prea bun" în funcția de top, care îi eclipsează pe toți ceilalți, ceea ce a reprezentat un motiv care a determinat partidele italiene să-și aleagă alt premier.
- Șanse: Este puțin probabil ca liderii UE și europarlamentarii să-l respingă pe Draghi. Ba chiar și Viktor Orban le-a spus reporterilor de la Bruxelles că "îl place".
Kristalina Georgieva, Evergreen
Economista bulgară Kristalina Georgieva conduce Fondul Monetar Internațional, unde tocmai a fost realeasă în funcție pentru alți cinci ani.
Președintele în exercițiu al Consiliului European, Charles Michel – care va fi un intermediar cheie în negocierile pentru următoarele locuri de muncă de top din UE – a declarat, înainte de summitul UE din aprilie, că următoarea Comisie va fi una "economică".
Dacă acest lucru este adevărat, cine ar fi mai bun decât actualul director al Fondului Monetar Internațional, Kristalina Georgieva, pentru postul de top?
Numele fostului comisar pentru bugetul UE apare mereu în discuție când se discută despre posturile cheie ale UE – și a fost deja vehiculat și în 2019, când a fost numită în cele din urmă von der Leyen.
- Pro: Ea ar putea fi primul mult-așteptat șef al Comisiei care să fie din Europa de Est, după "Marea Extindere".
- Contra: Tocmai a fost realeasă în funcția de director al FMI și, în comparație cu alți candidați, are mai puține legături cu factorii de decizie cheie de la Bruxelles.
- Șanse: mână forte în legătură cu Consiliul, pentru sprijinul ei oferit țărilor din Est, solidă, până la autoritară, în Parlament.
Andrej Plenkovic, Străinul
Premierul croat conduce guvernul din 2016 și ar putea fi tentat să urmeze o carieră internațională, mai ales dacă partidul său este învins la alegerile naționale programate săptămâna aceasta.
- Pro: Experiență de lungă durată ca șef de guvern, provine din cel mai nou stat membru al UE, un semnal de bunăvoință pentru țările candidate pe lista de așteptare.
- Contra: profil orientat mai mult „politic” decât „spre politică”.
- Șanse: Prietenia cu mulți colegi lideri ai UE i-ar putea face mai ușoară numirea, dar confirmarea sa s-ar baza pe capacitatea de a construi coaliții în Parlament.
Roberta Metsola, Ucenicul
Când revista Time a inclus-o pe Metsola printre cei 100 de lideri emergenti care au modelat lumea în 2023, însăși von der Leyen a avut un cuvânt despre această distincție.
"Nu ceda niciodată cinismului. Tu poți fi motorul schimbării", a fost sfatul pe care aea l-a primit din partea actualului șef al Comisiei. Acum, ea ar putea să-i succedă acum mentorului ei.
În scurta ei carieră internațională, Metsola și-a șters prerogativele PPE, devenind primul politician UE care s-a întâlnit cu Zelenski la Kiev, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia.
Totuși, ea nu este favorită: numele ei ar fi vehiculat probabil dacă nu s-ar ajunge la un acord cu privire la renumirea lui von der Leyen și dacă s-ar întâmpl cxeva cu ceilalți candidați.
- Pro: Carisma și tinerețe, plus puternice convingeri pro-europene.
- Contra: Lipsa experienței internaționale, lipsa locurilor de muncă anterioare în vreun guvern – o problemă pentru liderii UE.
- Șanse: e mai ușor în Parlament ca președinte în funcție și mai provocator în Consiliul European.
Kyriakos Mitsotakis, Asul
Kyriakos Mitsotakis a obținut o victorie electorală răsunătoare în iunie anul trecut, fiind reales ca prim-ministru al Greciei.
Prim-ministrul Greciei s-ar putea dovedi asul din mânecă pentru PPE dacă lucrurile devin grele în jurul mesei de negocieri. Într-un tweet recent, liderul partidului PPE, Manfred Weber, a spus că Mitsotakis "reprezintă conducerea PPE în cel mai bun mod" – cuvinte pe care probabil că nu i le-ar spune lui von der Leyen.
Mitsotakis este foarte apreciat de colegii lideri ai UE și ar putea fi, de asemenea, o alegere bună pentru a prezida Consiliul European dacă PPE nu reușește să preia postul.
La recentul eveniment Euronews ON AIR, liderul grec a evidențiat trei direcții principale pentru următorul mandat al UE: autonomie strategică, competitivitate și securitate alimentară – arătându-se pregătit pentru un discurs privind starea Uniunii.
- Pro: Experiență anterioară ca lider al UE. Vorbește bine engleza și franceză și suficient de bine germana pentru a se adresa plenului în discursul anual privind starea Uniunii.
- Contra: Izul de scandal intern l-ar putea face o alegere riscantă.
- Şanse: Puternic cu Consiliul, bazându-se pe majoritatea politică din Parlament ca și candidat al PPE.
Christine Lagarde, Bancherul
Franceza Christine Lagarde este președintele Băncii Centrale Europene din 2019 și anterior a ocupat funcția de director al Fondului Monetar Internațional.
Actualul guvernator al Băncii Centrale Europene (BCE) ar fi o altă alegere solidă dacă profeția lui Michel despre o Comisie "economică" se dovedește a fi corectă – mai ales dacă negocierile intră în impas.
În 2019, ea a câștigat conducerea BCE, cu ajutorul lui Emmanuel Macron și ar putea fi din nou alegerea președintelui francez.
- Pro: Bilanț bun oriunde a fost, de la guvernul francez la FMI și BCE.
- Contra: O alegere care ar părea birocratică sau detașată de cetățeni, prea aproape de Macron (la bine sau la rău).
- Șanse: Dacă numele ei apare pe masa liderilor, este un semn sigur că au rămas fără idei și ea ar putea fi una dintre ultimele alegeri bune disponibile. Ar putea, totuși, să câștige sprijinul unui Parlament de dreapta?
