Președinția cehă lucrează pentru reforma politicilor de migrație și azil la nivelul Uniunii Europene, măsurile vizate fiind complexe, incluzând măsuri punctuale, dar și pe termen lung.
Vit Rakusan, ministrul de Interne al Rebublicii Cehe: „Problema migrației este complicată în toate colțurile Europei. Este nevoie să vedem și opiniile altor țări și această întâlnire a fost foarte constructivă. Trebuie să adoptăm atât soluții pe termen scurt, cât și lung. Soluțiile pe termen scurt sunt, de exemplu, intensificarea cooperării între state, prevenirea sosirilor, protecția granițelor, amenzi pentru traficanți și sprijin financiar țintit. Soluția pe termen lung presupune reforma politicilor de migrație și azil, pentru care președinția cehă lucrează. Nu trebuie să uităm că agresiunea Rusiei e încă aici și continuă să atace civili în Ucraina și în condițiile în care vine iarna ne așteptăm la un nou influx de refugiați în Uniunea Europeană.”
„Intrarea în Schengen a României nu va spori migrația”
Răzvan Victor Pantelimon, analist de politică externă, a explicat la Euronews România că intrarea în Schengen a României nu va spori migrația.
„Migrația rămâne aceeași, problema este că în momentul în care România va fi în Schengen tot ceea ce înseamnă frontieră externă a UE se va deplasa către România. Practic, dispare un element de control. Dacă acum fluxurile migratorii, care vin pe ruta balcanică și folosesc România sau Bulgaria, trebuie să treacă întâi de granițele naționale ale României și Bulgariei și apoi să ajungă în Ungaria și către celelalte state din Europa Centrală, practic, este un al doilea control. În momentul în care aceste state, vorbim de România, Bulgaria și Croația, vor intra în Schengen, vom deveni unica „frontieră externă” a UE, pe această chestiune a migrației și este important să fie o gestionare foarte bună a acestei problematici”, a mai spus analistul.
Acesta a mai punctat faptul că dacă „acum mai există scăpări sau probleme de gestiune a acestei chestiuni, mai există o posibilitate ca aceste fluxuri să fie controlate la granița Schengen, însă dacă România și Bulgaria vor intra în Schengen, nu va mai exista această posibilitate de control.”
„România nu a cunoscut niște fluxuri migratorii foarte importante”
De asemenea, Pantelimon a mai menționat că „România nu a cunoscut niște fluxuri migratorii foarte importante, pentru că nu a fost destinație importantă”.
„Nu cred că această problemă este una foarte gravă sau că România are niște probleme în acest domeniu. Cred că sunt posibile pretexte, care au, poate, niște substraturi ascunse. Nu știm ce se negociază. Această problemă a migrației, mai ales odată cu ce se întâmplă în Ucraina, va spori problema refugiaților. Nici MCV-ul, nici chestiunea migrației nu cred că sunt probleme reale”, a mai adăugat acesta.
Diferența dintre migranți și refugiați
Totodată, expertul a explicat diferența dintre migranți și refugiați.
„Este o distincție importantă și se insistă pe această temă. Diferența este aceea că refugiatul este obligat să își părăsească țara de origine, fie pentru că se teme pentru viața sa, din cauza războiului sau unor catastrofe naturale, fie că este persecutat pe motive de orientare politică, religioasă, etnică și o posibilă întoarcere îi pune în pericol viața. Când vorbim de migrație asimilăm migrația cu migrația economică. Sunt persoane care își părăsesc țara de origine în căutarea unui trai mai bun. Până la urmă și românii care au plecat în țările europene până la integrarea în UE au fost tot migranți”, a mai menționat analistul de politică externă.
Întrebat dacă România mai poate face ceva, în cazul în care nu ar intra în Schengen, Pantelimon a răspuns că „tot ce ne-am priceput să facem s-a realizat”, adăugând că „s-ar fi putut face mai multe lucruri în ideea unei diplomații publice mai puternice”.
„La acest moment nu cred că putem face ceva în plus. Săptămâna viitoare este un test și cred că România îl va trece cu brio, organizarea evenimentelor diplomatice. Cred că România va intra în Schengen, pentru că este un moment în care ar trebui să intrăm, am așteptat destul de mult și cred că îndeplinim aceleași condiții ca și țările care se află în Schengen”, a conchis specialistul.
