Subiectul extinderii Spațiului Schengen va fi pe agenda Consiliului JAI, de pe 8 decembrie, a declarat europarlamentarul Dacian Cioloș, adăugând că președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene intenționează să mențină acest subiect pe agendă.
„Subiectul extinderii Spațiului Schengen eu știu că va fi pe agenda Consiliului JAI, în 8 decembrie, și, din câte am înțeles, președinția cehă a Consiliului Uniunii Europene intenționeză să mențină acest subiect pe agendă, deci acela va fi momentul adevărului, atunci statele membre, reprezentate la nivel de miniștri de Interne, vor trebui să își spună poziția. Până atunci mai sunt tot felul de ședințe pregătitoare, dar acela va fi momentul esențial, în care va avea loc această discuție și va fi un vot, o decizie, care poate să fie „da”, intră cele trei țări în Spațiu sau dacă nu există o susținere unanimă sau dacă există vreun stat membru care să voteze împotrivă, atunci această decizie nu va fi luată, dar va fi pe agendă”, a spus Dacian Cioloș, europarlamentar, la Euronews România.
România avea șanse mari să intre în Spațiul Schengen în anul 2017
Cioloș a mai adăugat că România avea șanse mari să intre în Spațiul Schengen în anul 2017.
„Eu, în calitate de premier, am avut subiectul acesta pe agendă încă din toamna lui 2015 și mai multe discuții pe care le-am avut la acea vreme, în 2016, primele mele vizite ca premier au fost în Germania, Franța și Olanda și am avut exact acest subiect pe agendă, aderarea la Spațiul Schengen, pentru că cele trei țări erau cele care la momentul respectiv se opuneau, am avut discuții despre ce ar trebui făcut și dacă nu ar fi fost atacul la Legile Justiției, eu cred că existau șanse foarte mari ca în 2017 România să fi intrat în Spațiul Schengen. De atunci au mai trecut câțiva ani și din nou suntem la mâna politicienilor și chiar mi se pare injust pentru cetățenii români, care au aceleași drepturi cu ceilalți cetățeni europeni, mi se pare injust ca ei să piardă această oportunitate de a circula cu adevărat liber în spațiul european, din cauza politicienilor și a felului în care și-au făcut sau nu treaba și a discuțiilor acestora, care unele dintre ele țin de politica internă a anumitor state membre, dar care sunt speculate atât timp cât decizia din Consiliu se ia la nivel de miniștri și acolo e o decizie politică”, a mai menționat Dacian Cioloș, fost premier al României.
Europarlamentarul a mai subliniat faptul că România a ratat momentul intrării în Spațiul Schengen nu numai din cauza OUG 13, dar și din cauza modificării Legilor Justiției. El este de părere că dacă nu ar fi fost atacul la Legile Justiției în 2017, „cel mai probabil MCV-ul s-ar fi putut închide de atunci, cu un raport pozitiv în primăvara anului 2017”.
„Atunci au fost modificate fundamental Legile Justiției, a fost afectată indepedența magistraților, instituții care au fost slăbite din sistemul de justiție, altele care au apărut și de atunci acest subiect al justiției îl avem pe masă și e speculat de unele partide politice din unele state membre, de guverne ale unor state membre. Eu, într-o discuție pe care am avut-o cu premierul Ciucă, i-am spus în urmă cu câteva săptămâni să se asigure că nu vor fi surprize din partea unor state membre nordice, pentru că mă așteptam ca Olanda să caute susținere și în altă parte, să nu fie singură la această discuție. Noi am continuat discuțiile cu oficiali olandezi, cu colegi din Parlamentul European, cu premierul Rutte, cu comisari europeni, ca să văd cum stau lucrurile și cum putem avansa. Lucrurile au avansat, cred că trebuie să continuăm această discuție”, a declarat Dacian Cioloș.
Acesta a mai spus că „nu ar trebui să fie o legătură între corectarea Legilor Justiției și aderarea la Schengen”.
„Aderarea la Schengen se face pe baza altor criterii și nu ar trebui ca discuțiile astea pe independența justiției să afecteze decizia aceasta la Schengen. Dincolo de MCV, al cărui raport Comisia urmează să îl publice în câteva zile, în jur de 22 noiembrie, avem și în PNRR câteva jaloane, care sunt legate de justiție și de adoptarea acestor legi și vom vedea discuțiile acolo”, a mai spus el.
În urmă cu câteva zile, controversatele legi ale justiției au fost adoptate de Parlament. Senatorii, care au avut votul decisiv, au trecut legile după dezbateri prelungite presărate și cu momente tensionate.
Cele trei legi se referă la Consiliul Superior al Magistraturii, organizarea judiciară și statutul procurorilor și judecătorilor.
Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Veneţia a Consiliului Europei) a publicat vineri o opinie urgentă privind trei legi referitoare la sistemul judiciar din România: legea Consiliului Superior al Magistraturii, legea privind organizarea judiciară şi statutul magistraţilor (judecători şi procurori), a informat Consiliul Europei.
Potrivit comunicatului citat, fiind vorba de o opinie urgentă, Comisia nu poate exclude existenţa în cele trei reglementări şi a altor probleme decât cele observate, însă apreciază că în general cele trei legi par să fie orientate în direcţia corectă.
Legile Justiției, criticate de Comisia de la Veneția
Totuşi, Comisia Europeană pentru Democraţie prin Drept şi-a exprimat regretul cu privire la faptul că autorităţile române nu au solicitat Comisiei de la Veneţia un aviz pe cele trei legi înainte de adoptarea lor.
„Mi s-ar fi părut de bun simț să fie așteptată opinia Comisiei de la Veneția, acum o avem. Comisia Europeană, când va face evaluarea și pentru MCV și pentru PNRR, se va uita și la opinia Comisiei de la Veneția și va folosi argumente de acolo când își va exprima opinia. Ar fi fost bine să ținem cont de această opinie înainte de a adopta legile”, a mai precizat europarlamentarul.
Drumul României către Spațiul Schengen, presărat cu obstacole
Cu câteva săptămâni înainte de votul privind extinderea Spațiului Schengen, Olanda, Suedia și Austria țin în șah aderarea României, Bulgariei și Croației.
Austria, ultima pe lista statelor care nu doresc extinderea frontierelor Schengen, dă vina pe statele candidate pentru coridoarele prin care ajung refugiații în Vestul Europei. Asta, deși Comisia Europeană a recomandat extinderea Spațiului Schengen.
Decizia finală ar putea fi luată la Bruxelles, în decembrie.
În spațiul Schengen se află acum 26 de state. Norvegia, Islanda, Elveția și Liechtenstein sunt țările din afara Uniunii Europene care fac parte din zona de liberă circulație. În afara spațiului de liberă circulație sunt România, Bulgaria, Croția, Cipru și Irlanda.
