Cei doi candidați la alegerile prezidențiale de peste Ocean, Kamala Harris și Donald Trump, au două viziuni extrem de diferite cu privire la locul Statelor Unite în lume. Trump continuă să promoveze perspectiva sa din primul mandat, și anume, „America first”. Harris spune că „va consolida statutul SUA și nu va abdica de la conducerea lumii”.
Iată ce trebuie să știm despre poziția fiecărui candidat cu privire la marile teme de politică externă.
Războiul din Orientul Mijlociu
O provocare imediată pentru viitorul președinte, indiferent cine va fi acesta, va fi legată de conflictul din Orientul Mijlociu. Momentan, acest conflict este unul limitat, în ciuda loviturilor Iranului asupra Israelului și a replicilor. Însă un calcul greșit poate duce la o extindere a conflictului, iar un război direct între Israel și Iran ar arunca întreagă regiune în haos.
Trump a făcut un apel la încetarea războiului din Gaza, dar nu a fost explicit cu privire la modul în care pacea ar putea fi obținută. În privat, el sprijină poziția premierului israelian Benjamin Netanyahu și ofensiva Israelului împotriva Hamas și Hezbollah. Într-o convorbire recentă, Trump i-a spus lui Netanyahu să „facă ceea ce trebuie să facă”, potrivit publicației The Washington Post.
James Carafano, membru al think tank-ului american Heritage Foundation și care a făcut parte din echipa de tranziție prezidențială a primei administrații Trump, a declarat pentru aceeași publicație că „ pentru Trump nu cred că încetarea focului în Gaza este o prioritate” și că acesta probabil „nu va constrânge Israelul în niciun fel în ceea ce privește modul în care răspunde” Iranului și grupărilor Hezbollah sau Hamas.
Kamala Harris a vorbit despre suferințele palestinienilor în timpul războiului. În cazul în care va câștiga, este posibil ca acesta să reevalueze politica SUA față de Israel și să impună condiții privind unele ajutoare pentru Israel.
NATO
Staff-ul lui Harris a declarat că aceasta va apăra alianțele SUA, inclusiv blocul militar NATO, pe care l-a numit „de fier”. Cu toate acestea, oficialii europeni o privesc pe Harris, în ciuda celor patru ani petrecuți ca vicepreședinte, cu scepticism. Aceasta ar putea să nu aibă același atașament față de NATO ca Biden, care s-a născut în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și are experiență în relațiile cu Rusia, servind ca senator în timpul Războiului Rece.
Trump a adoptat o abordare mai ostilă față de alianța militară transatlantică în calitate de președinte, criticând membrii acesteia pentru ceea ce el a numit dependența lor financiară excesivă față de Statele Unite. El a sugerat în timpul campaniei că va încuraja Rusia să atace țările NATO care nu își măresc cheltuielile de apărare și ar putea lua în considerare părăsirea alianței vechi de 75 de ani. Trump a făcut de asemenea apel la „reevaluarea fundamentală a scopului NATO și a misiunii NATO”.
Schimbările climatice
Harris și Trump au opinii foarte diferite cu privire la schimbările climatice. Pentru Harris schimbările climatice reprezintă o „amenințare existențială”. Pe de altă parte, Trump are un discurs antiștiințific. Pentru acesta schimbările climatice reprezintă o „păcăleală”.
Harris s-a angajat să abordeze problema prin cooperare internațională, iar experții se așteaptă ca Harris să întreprindă o serie de acțiuni pe zona de climă. Harris susține angajamentul Statelor Unite de a reduce emisiile de carbon cu cel puțin 50 % până în 2030, comparativ cu nivelurile din 2005.
Pe de altă parte, Trump, în calitate de președinte, a eliminat zeci de reglementări menite să protejeze pământul, aerul și apa din SUA. Acum, el promite să anuleze zeci de norme și politici de mediu adoptate în timpul administrației Biden. Trump a promis, de asemenea, să iasă din nou din Acordul de la Paris privind schimbările climatice.
China
„Competiția strategică dintre Statele Unite și China este pe cale să se intensifice, indiferent cine va prelua președinția SUA în ianuarie 2025”, a declarat Ali Wyne, expert în relațiile dintre SUA și China la International Crisis Group.
Trump a amenințat că va intensifica conflictul comercial cu Beijingului și ia în considerare măsuri care ar putea declanșa un adevărat război comercial global. El a lansat public ideea de a adopta un tarif de 10 până la 20% pentru aproape toate importurile din China, pe lângă discuțiile private privind creșterea taxelor vamale pentru importurile chinezești, cu până la 60%.
Economiștii din ambele partide spun că acest lucru ar putea provoca perturbări uriașe pe piețele globale, depășind cu mult impactul războaielor comerciale din timpul primului mandat al lui Trump.
Harris, care, de asemenea, consideră Beijingul un competitor strategic și economic al Statelor Unite, este de așteptat să continue în mare măsură politicile luate de administrația Biden.
Ucraina
Trump și partenerul său, senatorul J.D Vance din Ohio, și-au exprimat scepticismul cu privire la continuarea ajutorului financiar al Statelor Unite pentru Ucraina, în timp ce Harris a promis sprijin „neclintit” pentru Kiev și s-a întâlnit cu președintele Zelenski de mai multe ori de la declanșarea invaziei ruse, în 2022.
Oficialii ucraineni se așteaptă ca Harris să mențină status quo-ul dacă va fi ales. Dar ei se plâng din ce în ce mai mult că Washingtonul este prea precaut în ceea ce privește teama unei escaladări cu Rusia, lucru care ar impulsiona de fapt Moscova.
Pe de altă parte, unii membri ai guvernului de la Kiev se tem că Trump va face presiuni pentru ca Ucraina să facă concesii teritoriale. Trump s-a lăudat, de asemenea, că, în calitate de președinte ales, va putea soluționa conflictul „înainte de preluarea mandatului, pe 20 ianuarie”, deși nu a oferit niciun plan detaliat.
