Clima țării noastre s-a schimbat atât de mult în ultimii 30 de ani, încât fructele exotice vor deveni asemenea merelor și nucilor. Kiwi, banane, curmale și smochine. Sunt doar câteva dintre fructele pe care le culegem azi din România. Pe de altă parte, caișii, vișinii și piersicii sunt puși în pericol din cauza înghețului.
În urmă cu mai bine de 10 ani au început să apară primele culturi de fructe și legume exotice în țara noastră. Acum ele nu mai sunt o raritate. Din cauza creșterii temperaturilor, românii înființează culturi care acum 30 de ani nu ar fi avut nicio șansă în țara noastră.
Kiwi și curmale românești
Curmale si kiwi romanesti, crescute 100% natural. Asa ar putea sa arate viitorul Romaniei intr-o lume care se adapteaza constant la efectele schimbarilor climatice. Însă, daca astfel de fructe pot sa se dezvolte in climatul țării noastre, asta inseamna ca alte legume sau pomi fructiferi au de suferit.
Adrian Asănică, decanul facultății de Horticultură: ”Tocmai aseară am constatat temperaturi negative care afectează frecvent specii cunoscute cum ar fi piersicul, caisul la ora aceasta, înflorite. Pe când astfel de specii supraviețuiesc și este posibil ca producția să fie anuală datorită acestei particularități a speciilor de a înflori mai târziu și de a lega fructe, scăpând de înghețurile acestea târzii de primăvară.”
Livadă de pomi exotici în București
La Facultatea de Horticultură din București cresc banane, kiwi, rodii, curmale sau smochine. Deși exotici, cu șanse mici de adaptare acum câteva zeci de ani, sute de smochini cresc și pe plantațiile din Valu lui Traian, județul Constanța. Pomii rezistă la secetă, dar și la boli și dăunători.
Smochinii au făcut anul trecut și primele fructe așa că în curând aici vor apărea și plantații exotice de kiwi, banana nordului, curmal chinezesc sau Kaki.
Mihaela Băluță, cercetător: ”Condițiile climatice actuale ne permit adoptarea unor noi specii și promovarea acestora care aduc un plus consumatorilor, datorită beneficiilor pe care aceste fructe le aduc. (Reporter: Deci practic nu mai importăm, le putem avea de la noi?) Sigur că da, avem toate calitățile pentru a crește și a oferi oamenilor produse autohtone.”
Moșmonul, adus din Asia, are toate șansele să fie extins în culturi în următorii ani.
Luana Bocioroagă, cercetător: ”Moșmoanele sunt frcute mici au patru semințe înăuntru fac parte din familia rozacee. Au gust de măr copt cu scorțișoară și textura cam la fel.”
Experții de mediu spun că unele culturi clasice precum porumbul sau floarea soarelui nu se mai pretează pentru anumite zone din cauza solului arid. Cultura trebuie adaptată la condiții.
Daniel Alexandru: ”Atâta timp cât aceste condiții climatice dar și de sol nu se mai îndeplinesc pentru cultura respectivă, este automat că venim cu o altă cultură care este mult mai adaptată la condițiile climatice și de sol care sunt în continuă schimbare în România.”
Florin Stănilă este agricultor. Are terenul de legume în Săcădate, în județul Sibiu, unde temperaturile sunt aproape de îngheț. Încălzește răsadurile cu aeroterme ca să le țină în viață. Frigul din luna martie îi decalează întreg programul.
Stănilă Florin, agricultor: ”Dacă până acum, de exemplu, în zona noastră, lumea putea pune începând din 23 aprilie, când scot eu de obicei răsadurile, de exemplu anul trecut s-au pus numai după 1 mai din cauza frigului.”
Schimbările climatice se resimt în toată Europa. Chiar și vița de vie și-a schimbat cursul normal. Acum există podgorii unde în urmă cu câțiva ani nu am fi visat.
Sergiu Nedelea, expert în vinuri: ”Polonia, de exemplu, sudul Poloniei avem mjntii Tatra acolo, dar au aparut si niste vita de vie. Asta naste niste semne de intrebare. Anglia a inceput sa faca din ce in ce mai mult vin, e adevarat in stilul englezesc, mai mult sparkling wine dar exista vin si acolo. Toate lucrurile astea ne pun cumva pe ganduri.”
Cercetătorii români spun că fructele exotice sunt și o oportunitate economică pentru țara noastră.
