Comisarul european Adina Vălean a declarat că România, Ucraina și Moldova conlucrează alături de Comisie pentru a reduce timpul de așteptare la frontieră. De asemenea, oficialul a anunțat deschiderea a două noi puncte de frontieră pentru calea ferată, la Valea Vișeului și Tereseva.
''Proiectul nostru special coordonat de DG MOVE, Culoarele Solidarităţii, are legătură cu exporturile şi importurile de produse, inclusiv agricole, ale Ucrainei şi Republicii Moldova. De la bun început am privit Republica Moldova ca pe o parte integrantă a acestui proiect, pentru că ea este închisă la frontieră de conflictul din Ucraina, singura modalitate de a-şi desfăşura exporturile şi importurile fiind prin Spaţiul Economic European. Până la finalul lui septembrie, pe aceste coridoare s-au transportat 30 de milioane de tone de bunuri, inclusiv agricole'', a spus reprezentanta Executivului Comunitar pentru jurnaliștii români de la Bruxelles.
UE vrea conectare feroviară cu estul. Ucraina și Moldova ar putea trece la alt ecartament
Ruta pe Dunăre contribuie la transportul de cereale
Ruta dunăreană, care implică România şi Republica Moldova, a contribuit cu 50% în ceea ce priveşte transportul de cereale. Aceasta este ruta preferată pentru Ucraina privind transportul de cereale, spune Adina Vălean.
Se deschid două noi puncte de frontieră pentru calea ferată
Valea Vișeului și Tereseva sunt locurile în care se vor deschide două noi puncte de frontieră pentru calea ferată. Cele două sunt situate aproape de Sighetul Marmaţiei, a mai informat oficialul european
''În paralel, a funcţionat ruta organizată de Naţiunile Unite pe Marea Neagră care este exclusiv pentru cereale şi se află în prezent într-o oarecare incertitudine. Dar cele două rute au fost mereu complementare, iar ceea ce 'Culoarele Solidarităţii' au putut să ofere Ucrainei şi Republicii Moldova a fost practic o cale de a-şi desfăşura exporturile şi importurile care altfel ar fi fost imposibil de realizat'', a accentuat Adina Vălean.
Ce se întâmplă cu mobilitatea militară în contextul războiului
Pe de altă parte, comisarul european pentru transporturi s-a referit la planul de acţiune prezentat recent de executivul UE ce vizează facilitarea mobilităţii militare, în actualul context legat de conflictul din Ucraina.
''De asemenea, am lucrat la un set comun de standarde pentru infrastructura de transport care să răspundă dublei utilizări, civilă şi militară. Acesta vizează absolut toate modurile de transport, de la standarde privind pistele din aeroporturi pentru decolare şi aterizare, care să răspundă eventual şi nevoilor militare, până la infrastructură din porturi, feroviar, poduri, drumuri şi aşa mai departe. În acest nou context, trebuie să stabilim un set de priorităţi de investiţii şi acesta este motivul pentru care am lansat acest plan de acţiune, prin care sperăm să identificăm care ar fi priorităţile momentului. Planul este mai vast, acoperă şi partea de securitate cibernetică, de care se ocupă comisarul european Thierry Breton, şi care reprezintă, în contextul acţiunii mobilităţii militare, un element foarte important legat de infrastructura critică'', a spus Adina Vălean.
Mircea Geoană: Securitatea cibernetică face parte din noul tip de război
UE trebuie să identifice coridoarele pentru acțiune militară
O prioritate actuală la nivel european este identificarea coridoarelor prioritare pentru acţiune militară, pentru transportul de echipamente şi de trupe, dar şi identificarea pe hartă a aşa-numitelor hub-uri de aprovizionare.
Anul viitor, DG MOVE, împreună cu Serviciul European de Acţiune Externă, va face un studiu prin care să fie identificate toate priorităţile legate de mobilitatea militară în actualul context.
''Noi am lucrat în cooperare cu SEAE şi NATO. În momentul de faţă Comisia Europeană are la dispoziţie un buget de 1,6 miliarde euro pentru proiecte de infrastructură de transport cu utilizare pentru mobilitatea militară. Am alocat, într-un call de proiecte, 339 de milioane de euro deja pe 20 şi ceva de proiecte. În aceste fonduri România a avut câteva proiecte legate de renovarea sau îmbunătăţirea condiţiei a cinci poduri, proiecte care au fost aprobate în integralitate şi care, luând în calcul şi partea de cofinanţare din partea României, au o valoare de 28 de milioane de euro'', a adăugat Vălean.
Următorul call de proiecte va avea loc în decembrie, existând 63 de proiecte depuse pentru finanţare, cu un buget total de 1 miliard euro.
