Ziua de 8 martie este sărbătorită în toată lumea drept ziua internațională a drepturilor femeilor. Drepturi care au fost abia recent obținute în istoria omenirii. Asta datorită sufragetelor și politicienilor care au văzut valoarea femeii în societate, dar și a unor contexte istorice dramatice, cele două războaie mondiale.
Printre țări din lume care au dat femeilor dreptul la vot au fost Noua Zeelandă, Australia și Finlanda, în secolul al XIX-lea. În Statele Unite, primul stat care a decis acest lucru a fost Wyoming în 1869, urmat de Utah în 1870.
Când au obținut dreptul la vot femeile din România
Majoritatea țărilor occidentale au acordat drept de vot femeilor în anii din perioada interbelică, iar în Franța abia din 1944. Și România s-a numărat printre aceste state.
Roxana Dumitrache, activistă feministă: „În 1939, femeile din România votează pentru prima dată la alegerile parlamentare, dar cu niște condiții, respectiv doar femeile educate și peste 30 de ani. Ori gradul de analfabetism era atât de mare în rândul femeilor, încât foarte puține femei aveau, de fapt, dreptul la vot, foarte puține erau educate.
Ce ziceau jurnalele vremii? Într-un ziar, «Semnalul», de pildă, un număr din 1939, un ziarist alege să noteze următoarele lucruri: «e greu de crezut că atâtea femei acceptă de bunăvoie să-și afișeze vârsta, stând la coadă la urne. Asta apropo de misoginia, nu doar latentă, ci manifestă, pentru că se vedea inclusiv în presa vremii.”
Activistă feministă: Dreptul la vot, istoric, în Europa a fost întotdeauna legat de război
Societatea în care sufragetele au militat pentru drepturile femeilor a făcut pasul următor abia cu ocazia celor mai mari războaie din istoria lumii.
Roxana Dumitrache, activistă feministă: „Dreptul la vot, istoric, în general, în Europa a fost întotdeauna legat de război: de Primul Război Mondial și de al Doilea Război Mondial. Când femeile dintr-odată au devenit, în ochii decidenților, relevante social, utile. Ajungeau să substituie munca bărbaților în fabrici și nu numai, inclusiv în fabricile de armament necesare, evident, războiului. Și atunci, dreptul la vor a venit ca un fel de recompensă pentru activitatea din timpul războiului.”
Când au fost alese prima oară femei în funcții publice în România
După dreptul la vot, a venit și dreptul de a candida la alegeri.
Roxana Dumitrache, activistă feministă: „În România s-a întâmplat un lucru foarte interesant. Primul drept de a candida e la alegerile locale. În 1928-1929 avem și primele femei-primari.”
Una dintre primele primărițe a fost în satul Corabia din județul Dâmbovița. Notele istorice ale vremii sunt interesante.
Roxana Dumitrache, activistă feministă: „Doamna primar a înțeles foarte bine, fiind femeie, cum trebuie să se gospodărească un sat și a îmbrăcat 40 de copii săraci, a refăcut dispensarul și a luptat alături de medicul satului să combat febra tifoidă.”
În România, la fel ca în Rusia, femeile și-au obținut toate drepturile, pe hârtie, odată cu venirea Partidului Comunist la putere. Realitatea s-a dovedit a fi, însă, un măr otrăvit.
Lavinia Betea, istoric: „Totul a apărut extraordinar la început. Am fi cu totul nedrepți să spunem că fetele acelea care au plecat de la țară și aveau și alte căi decât să se angajeze slujnice în București, veneau în școlile din București, se calificau, ajungeau în fabrici. Era mult mai bine să ai un salariu lunar și tu să dispui de acest salariu și să te măriți fără zestre și să nu se facă niște aranjamente de căsătorie. Toate acestea țin de emancipare.
Femeile acestea tinere nu mai aveau motiv, fiind independente, să stea cu niște bărbați, lângă niște bărbați care înțelegeau unii dintre ei să se comporte cu ele, cum se comportaseră tații și bunicii lor cu femeile din familie.
Și de aceea divorțau în primul rând, iar avorturile. Aici deja se produsese fisura între conducători, care nu mai aveau nicio chestiune, o problemă de empatie.”
Celebrul decret din 1966 care a interzis avortul a fost o adevărată crimă împotriva femeilor. Mii au murit din cauza complicațiilor medicale și mii de copii au ajuns în celebrele orfelinate ale groazei.
Egalitatea reală în drepturi a putut să fie implementată în România abia după Revoluție.
Roxana Dumitrache, activistă feministă: „Eu nu cred că putem vorbi de alegeri libere în România, nedistorsionate, alegeri perfect libere. În perioada comunistă e clar că nu putem vorbi. Erau niște alegeri viciate de la bun început pentru toată lumea, nu doar pentru femei. Deci, abia din anii '90 femeile din România și bărbații au putut vota într-un context sigur, liber, democratic. Democrația românească este extrem de tânără. Drepturile se câștigă foarte greu, dar se pierd extrem de ușor.”
