Doar 16% dintre copiii ucraineni refugiați în România merg la o școală, potrivit statisticilor World Vision România. Bariera lingvistică, reticența părinților, dar și informațiile insuficiente despre procesul de echivalare şi recunoaştere a studiilor, se numără printre cauzele principale.
Vitalie are 14 ani și este unul dintre copiii care nu merg la o școală din România. Până acum a făcut cursuri online cu profesori din Ucraina, iar din septembrie, speră că-și va putea relua studiile la el acasă.
Roma Adamanciuc, 14 ani: ”Mă tem că nu aș face față. Este, totuși, o școală în limba română. În alte țări, aș putea înțelege mai bine limba. De exemplu, în Polonia sau Cehia. În România este mai dificil.”
Cristina, mama a doi copii, crede că bariera lingvistică poate fi depășită, chiar dacă nu este ușor. În timp ce fetița ei de un an, Eleonora, e mereu cu ea, chiar și la serviciu, fiul ei Matei va merge din septembrie la Școala 73, din București.
Cristina Șatovsca, mama unui preșcolar: ”Nu cred că e ok învățătura online, pentru că e destul de mic. E mare problemă cu limba română. Nu vrea să meargă la o școală română. Am fost la ziua ușilor deschise și mi-a zis: ”mama, ia-mă de aici!”
Sofia frecventează de anul trecut o școală din București, dar înțelege greu lecțiile predate în română.
Sofia Fisai, 9 ani: ”Aici materia diferă față de cea din Ucraina. Când mă conectam la cursurile online din Ucraina, înțelegeam mai ușor tema. Școala de aici e mai avansată.”
Anastasia Fisai, Mama Sofiei: ”A fost foarte important ca copiii să aibă oportunitatea să comunice, să se integreze și să învețe.”
Centre educaționale pentru copii din Ucraina
În timpul liber, Sofia vine la unul dintre centrele Happy Hubble, create de World Vision România, unde, alături de alți copii din Ucraina, învață limba română și nu numai.
Constantin Laura, profesoara de limba română: "Avem de exemplu lecția la magazin, unde am făcut simulare de rol, cumpărător, vânzător. Au fost încântați, pentru că zilnic se confruntă cu astfel de situații, iar bariera lingvistică îi pune în dificultate."
Gheorghe Anghel, specialist comunicare World Vision România: ”Am încercat să le reconstruim un cadru familial, cât mai aproape de cel din Ucraina. Astfel încât semnificația cuvântului acasă să aibă ecouri în mintea lor și să vină cu bucuriile aferente.”
Deși, de la începutul acestui an, există un acord între România și Ucraina de recunoaștere reciprocă a studiilor, mulți dintre părinți susțin că au puține informații la dispoziție despre acest proces.
