După o perioadă în care apetitul românilor pentru credite în monedă națională a fost redus, pe fondul costurilor mari și al inflației ridicate, vedem o creștere a cererii în primele trei luni ale anului. Dar nu numai populația se îndatorează la bănci, ci și statul și companiile private. Însă diferă comportamentul: în timp ce firmele preferă să restituie datoria cât mai repede, guvernul se întinde pe perioade lungi, au explicat specialiștii invitați în emisiunea ECONOMIA. EU.
Creditele noi de consum în lei au urcat în martie la un nivel istoric, de 4,2 miliarde de lei, depăşind şi volumul ipotecarelor noi. Practic, în fiecare zi din luna martie, fiecare sucursală din România a dat câte un credit de consum. Cum am ajuns la această concluzie? Numărul total al sucursalelor băncilor comerciale din România este aproximativ 3.500. Dacă luăm în calcul că valoarea medie a unui împrumut de consum este de aproximativ 40.000 de lei, rezultă un total de 140 de milioane de lei pe zi la toate sucursalele, respectiv 4,2 miliarde de lei într-o lună, cât a fost nivelul din martie, la finalul primului trimestru.
Irina Chițu, analist financiar: ”Tot credit de consum este considerat sunt cardurile de cumpărături, cardurile de credit card, de fapt cardurile în rate fără dobândă, la care apelează din ce în ce mai mult consumatorii. Când vezi o sumă minimă, aceea trebuie să o plătești ca să nu plătești dobândă penalizatoare. Dar dacă te rezumi doar la acea sumă minimă pentru restul de rată sau restul de așa ai de plătit dobândă. Deci, dacă ai un ca în rate fără dobândă, îți plătești la scadent până la scadență, întreaga rată.”
Creditele de consum înregistrează un record istoric
Volumul record al creditelor noi de consum din martie, de 4,2 miliarde de lei, a depăşit şi volumul ipotecarelor noi în lei din martie, de 3,8 miliarde de lei. Analiștii spun că este posibil ca o parte dintre creditele de consum să fie direcţionate de români nu doar pentru consum, ci şi pentru rambursarea unor credite ipotecare.
Irina Chițu, analist financiar: ”A fost sperietură aceasta, că s-au dublat, triplat ratele și ce facem să găsim soluții? Și au fost, s-au făcut foarte multe refinanțări, cu dobândă fixă inițială, care îți permitea ori să-ți reduci rata, ori dacă chiar puteai să plătești acea rată care a devenit mare, să-ți să-ți scazi perioada.”
Daniel Crainic, director de marketing al unei platforme imobiliare: ”Nici piața imobiliară nu poate să scape de de acest algoritm natural de setare a prețurilor. Avem s-au am traversat o perioadă cu cu o cerere ridicată, cu ofertă în relativă scădere, prin urmare prețurile au început să crească. Anticipăm această creștere a prețurilor încă din toamna trecută.”
Cresc datoriile statului și ale companiilor private
Nu numai datoriile româilor către bănci, cresc, ci și ale ale statului și ale companiilor private. Datoria externă totală a României măsurată la finele lunii aprilie se apropie de 172 de miliarde de euro, arată datele Băncii Naționale a României. Trei sferturi din această sumă, peste 126 de miliarde de euro, reprezintă datoria externă pe termen lung, iar restul de 45 de miliarde de euro, pe termen scurt. Din aceste împrumuturi, administrației publice îi revin aproape jumătate, adică peste 47%. Și mai remarcăm faptul că numai în primele patru luni ale anului, datoria externă totală a României a crescut cu 1,8 miliarde de euro.
Adrian Codîrlașu, vicepreședintele CFA România: ”Datoria statului a crescut cu aproape 5 miliarde de de euro. Ce a dus la, totuși, la creșterea datoriei externe totale doar cu 2 miliarde? Faptul că sectorul privat și-a mai rambursat din datorii pe sectorul privat, a rambursat și a scăzut datoria extern a sectorului privat, în schimb a crescut datoria statului. Guvernul împrumută în special pentru cheltuieli cu salarii și și pensii. O o este o parte, e adevărat, care merge și în investiții.”
Comisia Europeană estimează că România va încheia anul cu un deficit bugetar de 6,9% din Produsul Intern Brut, în creștere față de anul trecut, când a fost de 6,6%. De asemenea, executivul comunitar estimează că acesta va continua să urce în 2025, la 7%. Instituția arată că creșterea rapidă a cheltuielilor publice curente va fi principalul factor care va determina creșterea deficitului.
