Creditele s-ar putea ieftini de la jumătatea anului. BNR așteaptă temperarea inflației în următoarele luni

Creșterea creditării depinde de scăderea dobânzii cheie. Românii cu credite în lei așteaptă costuri mai mici pentru împrumuturile bancare. Privirile sunt ațintite acum către Banca Națională a României, singura care poate hotărî când este momentul oportun pentru a tăia din dobânda de politică monetară.

Pentru cei care vor să ia un credit pentru locuință, băncile comerciale vin cu oferte de credite cu dobândă fixă. Iar ratele sunt mai mici decât cele de la Noua Casă. Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, a analizat, la Euronews România, variantele de creditare.

”Ce pot eu să vă spun la acest moment este că cred că vom continua să avem o anumită gradualitate, să nu bruscăm lucrurile în niciun sens. Nu le-am bruscat când am crescut, nu mă aștept să le bruscăm nici când va fi cazul de reducere.

Desigur, creditele cu dobândă fixă au anumite plusuri, ca și anumite minusuri. Plusul este că ai siguranță 3 ani sau 5 ani știi pe ce te bazezi, nu mai depinzi de ce se întâmplă, ce face BNR cu dobânzile.

În același timp, nu pierzi, dar nici nu câștigi atunci când scad. Dacă ne uităm la dobânzile la care se împrumută altă lume, cum ar fi statul român, care plătește peste 6% când împrumută, când emite titluri de stat, atunci o dobândă de cinci și ceva la sută, cât am văzut în piață că sunt creditele ipotecare, nu sună neapărat rău”, a explicat Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al BNR, la Euronews România.

Românii cu credite în lei mai au de așteptat câteva luni până să vadă scăderi ale ratelor, pentru că dobânda cheie stabilită de Banca Națională a României a rămas la nivelul de 7%, pentru a zecea ședință consecutivă.

Decizia menținerii a fost luată marți, în condițiile în care este așteptată o nouă creștere a inflației în primul trimestru, după recentele măsuri fiscale.

"Deciziile CA al BNR vizează readucerea durabilă a ratei anuale a inflaţiei în linie cu ţinta staţionară de 2,5 la sută ą1 punct procentual, inclusiv prin ancorarea anticipaţiilor inflaţioniste pe termen mediu, într-o manieră care să contribuie la realizarea unei creşteri economice sustenabile.

În contextul actual, mixul echilibrat de politici macroeconomice şi implementarea de reforme structurale, inclusiv prin utilizarea fondurilor europene care să stimuleze potenţialul de creştere pe termen lung, sunt esenţiale pentru menţinerea stabilităţii macroeconomice şi întărirea capacităţii economiei româneşti de a face faţă unor evoluţii adverse", precizează instituţia.