„Să fim toți fiii unei singure nații! Bucurați-vă, Români! S-a împlinit profeția lui Ștefan cel Mare!” Așa era semnalată în presa vremii Unirea Principatelor Române, din 24 ianuarie 1859. Primele articole au apărut chiar în seara zilei Unirii. Însă, presa, așa cum o cunoaștem noi în prezent, este cu totul diferită de ceea ce însemna propagarea ideilor, prin ziare, în preajma anului 1859.
La jumătatea secolului al XIX lea, presa bucureșteană publica articole care militau pentru înfăptuirea Unirii. Jurnaliștii vremii, cei mai mulți dintre ei scriitori, sperau că astfel va putea fi împlinit dezideratul pașoptiștilor. Speranța venea și din faptul că în timpul Convenției de la Paris din 1856, fusese dezbătută chestiunea Unirii Principatelor Române.
În luna decembrie 1858, ziarul la a cărui conducere se afla Dimitrie Bolintineanu, folosea deja denumirea de ”Principatele Unite”.
Alida Mocanu, jurnalistă Euronews România: „După Unirea Principatelor din 24 ianuarie 1859, problema esențială a devenit recunoașterea internațională a alegerilor. În aceste condiții, misiuni speciale conduse de apropiați ai domnitorului Alexandru Ioan Cuza au vizitat capitalele Marilor Putere garante și au reușit să obțină sprijin pentru cauza românească.”
Istoric: „Trebuie să mai ai în minte că limba română era pe cale de a se constitui. Majoritatea populației era analfabetă”
Cauza românească a fost intens dezbătută în presa vremii. În interiorul Principatelor Române, existau însă și opozanți. Aceștia își argumentau poziția susținând că o eventuală Unire ar fi condus la posibila decădere a Moldovei, odată cu mutarea capitalei la București.
Alina Pavelescu, istoric, Arhivele Naționale ale României: „Primul lucru pe care ar trebui să-l spunem este că presa vremii la 1859 era diferită de ideea noastră de presă de astăzi. E diferită și de ideea de presă de la sfârșitul secolului XIX-lea, începutul secolului XX, mai ales în cele două principate dunărene, unde și viața civică și viața culturală erau abia la început, erau la un foarte crud început.
Dacă ne raportăm la presa franceză, presa franceză înregistra încă din prima jumătate a secolului a XIX-lea niște tiraje uriașe care o făceau într-adevăr un element de impact ca voce a societății.
Nu era cazul în țările române unde primul lucru pe care trebuie să-l ai in minte când te gândești la ecoul presei este că majoritatea populației era analfabetă. Trebuie, de asemenea, să mai ai în minte faptul că limba națională, limba română, era pe cale de a se constitui.”
Ziarele care au relatat românilor din Principatele Unite alegerea domnitorului Alexandru Ioan Cuza și implicit actul Unirii foloseau pentru redactarea articolelor o alăturare de alfabet chirilic și alfabet latin. Însă, adesea, informațiile legate de situația politică erau transmise prin metode mai simple.
Ziua Unirii Principatelor Unite, în presa din 1859: „Te duceai la Mitropolie ca să afli noutățile”
Alina Pavelescu, istoric, Arhivele Naționale ale României: „Faptul că te duceai la Mitropolie ca să afli noutățile, pentru că la Mitropolie era sediul Adunării Constituant, la 1859. Era cât se poate de normal. Existau cafenele. Asta exista și mai exista și obiceiul acelor oameni care țineau discursuri la colțul străzii în momentele importante, așa numiții tribuni care înfierbântau masele.
A doua zi după alegerea lui (Cuza) în Țara Românească, jurnalele din Transilvania, cum era Gazeta de Transilvania, spre exemplu, sau ziarul «Patria», era un ziar moldovenesc. Nu era făcut peste munți, dar știrea apărea a doua zi în aceste ziare, ceea ce spune foarte mult despre faptul că și-au dat seama de impactul ei și de importanța ei în viața politică imediat următoare.”
Pe 24 ianuarie, unele ziare au reușit să publice, în cursul serii, decizia care fusese luată în cursul dimineții: Unirea Principatelor. „Astăzi, Sâmbătă, 24 ianuarie, Adunarea Națională din București, a ales domnul Țărei pe Domnul Moldovei Alexandru Ioan I. Cuza. Alegerea a avut loc la orele 10:00 dimineața. Să fim toți fiii aceleiași nații ! Bucurați-vă deci Români! S-a împlinit profeția lui Ștefan cel Mare”.
