EXCLUSIV. Ziarul care a publicat poza lui Navalnîi pe prima pagină, retras din Rusia. Redactor-șef: ”Oamenii stăteau la coadă să-l cumpere”

Ziariștii unui săptămânal din Rusia au înfruntat regimul de la Kremlin și au publicat fotografia lui Alexis Navalnîi pe prima pagină, în ziua în care liderul opoziției din Rusia a murit în închisoarea din Siberia. Ziarul „Sobesednik” a fost retras de la vânzare, iar mulți locuitori ai Moscovei au venit la redacție pentru a primi un exemplar.

Despre libertatea de a face jurnalism în Moscova și despre teama de a scrie despre adevăr, citiți în continuare un interviu în exclusivitate cu Oleg Roldughin, redactorul șef al săptămânalului „Sobesednik”, singura instituție independentă de presă din Rusia care mai publică o ediție tipărită.

Ziarul „Sobesednik”, a treia copertă cu imaginea lui Navalnîi pe prima pagină

Vitalie Cojocari: ”Bună ziua, mulțumesc că ați acceptat să-mi răspundeți la întrebări. Aș vrea să vă întreb în primul rând despre copertă.

De ce și cum ați reușit să publicați poza lui Navalnîi pe prima pagină, pe coperta săptămânalului „Sobesednik”?”

Oleg Roldughin: În ultimul an, aceasta este a treia noastră copertă cu imaginea lui Navalnîi pe prima pagină. Prima dată a fost atunci când filmul documentar „Navalnîi" a câștigat un premiu „Oscar", apoi am făcut-o în timpul verii.

A fost un material istoric despre cum, cu 10 ani în urmă, omul care era atunci în închisoare, candida la primăria Moscovei, cel mai mare oraș al țării. Și acum, desigur, nu am avut alte opțiuni, în ultimul moment, atunci când am aflat ce s-a întâmplat cu Alexei. Bineînțeles, pentru noi aceasta a fost informația numărul unu în redacție. Nu există nicio interdicție oficială și legală privind imaginea lui Navalnîi în Rusia. Întrebarea nu este de ce am dat noi această copertă. Întrebarea este către ziariștii care nu au făcut-o, deoarece, din câte știu, în toată presa internațională, Navalnîi a fost pe prima pagină”.

Jurnalismul în Rusia, între teroare și autocenzură. Oleg Roldughin: ”Oamenii se tem să facă acest lucru”

Vitalie Cojocari: Ce credeți, de ce alți jurnaliști din Rusia nu au publicat o copertă cu Navalnîi?

Oleg Roldughin: ”Pentru că în Rusia nu există alți jurnaliști ca noi. Noi suntem acum singura instituție independentă de presă care mai publică pe hârtie, adică ziare tipărite, care își poate permite să facă astfel de lucruri. Celelalte instituții de presă, într-un fel sau altul, sunt fie finanțate de Kremlin, fie de alte instituții oficiale sau alte structuri de stat, fie sunt legate de acestea prin acționari. Fie există pur și simplu autocenzura, iar oamenii se tem să facă acest lucru”.

Moartea lui Navalnîi a eclipsat aniversarea a 40 de existență a ziarului „Sobesednik”

Vitalie Cojocari: ”În ziua în care a murit Navalnîi, ați avut aniversarea „Sobesednik” și ați avut de ales despre ce să scrieți?”

Oleg Roldughin: ”Aniversarea era câteva zile mai târziu. Desigur, intenționăm să facem o copertă de aniversare, pentru cei 40 de ani ai ziarului nostru, dar, în acest caz, evenimentul, desigur, a fost acela al morții lui Navalnîi, care a eclipsat totul.

Atmosfera nu mai era atât de veselă ca înainte, iar evenimentul, desigur, era complet diferit. Asta pentru că Alexei era cel mai important politician de opoziție din Rusia. În ciuda faptului că, oficial, nu are un astfel de statut.

Oleg Roldughin: Ziarul nostru a fost retras de la vânzare. Cineva a sunat

Vitalie Cojocari: ”Ce s-a întâmplat după ce i-ați publicat fotografia pe copertă? S-a întâmplat ceva cu dumneavoastră, cu „Sobesednik”, cu tirajul?”

Oleg Roldughin: ”După publicare, după ce ziarul a fost pus în vânzare, am întâmpinat probleme cu distribuirea acestei ediții, deoarece în Moscova și în regiunea Moscovei, adică în zona în care era planificată înmormântarea lui Alexei Navalnîi, ziarul nostru a fost retras de la vânzare. Din nou, fără nicio decizie legală, fără justificarea motivelor. Această decizie a fost luată de distribuitori, dar nu în baza vreunei decizii scrise, ci pur și simplu telefonic. Cineva a sunat, cineva a spus că trebuie făcut imediat, și asta s-a întâmplat”.

Oamenii din Moscova, la coadă pentru revista „Sobesednik” cu Navalnîi pe prima pagină

Vitalie Cojocari: Explicați-ne ce înseamnă confiscată, adică a ajuns la vânzare?

Oleg Roldughin: ”Unii oameni au reușit să o cumpere înainte ca această cerere de retragere din vânzare să fie pusă în aplicare. Au înlăturat-o din vitrine. Ne-au informat că tirajul care a ajuns în acele rețele a fost rapid distrus, deși, conform contractului cu distribuitorii, ar fi trebuit să ne fie returnat. Așa că nu știu dacă a fost distrus sau vândut pe sub mână. Dar am reușit să păstrăm o parte din tiraj. În Moscova, un oraș destul de mare, de câteva milioane de oameni, mulți au venit la redacție. Oamenii sunau, stăteau la coadă cerând să cumpere revista cu imaginea pe copertă a unei persoane de care, oficial, Rusia nu are nevoie sau de care nimeni nu este interesat. A fost exact pe dos”.

Vitalie Cojocari: ”Ați spus că tirajul a fost confiscat. Adică a fost pusă în vânzare, iar apoi cineva sau a cumpărat întregul tiraj, sau pur și simplu vânzătorii l-au aruncat?

Oleg Roldughin: ”Vânzătorii l-au aruncat”.

Redactorul-șef al ”Sobesednik”: ”Jurnalismul din Rusia nu numai că există”

Vitalie Cojocari: ”Ați vorbit despre jurnalism, despre faptul că sunteți ultimul ziar independent care se tipărește în Rusia, dar ce puteți să-mi spuneți despre jurnalismul din Rusia în general? Există? Cel care poate să scrie adevărul, care să intereseze oamenii?

Oleg Roldughin: ”Jurnalismul din Rusia nu numai că există, jurnalismul rusesc trăiește acum o perioadă de înflorire. După ce Alexei Navalnîi s-a angajat în investigații jurnalistice, pentru care a devenit foarte cunoscut, mai populare decât pentru activitățile de politician, jurnalismul de investigație, care anterior era considerat plicticos, a revenit la modă.

Și nu doar la modă în rândul unor ruși în vârstă, cei care sunt interesați de politică, a redevenit la modă în rândul tinerilor. Tinerii, studenții, activiștii, au început să se înscrie la facultatea de jurnalism. Dar nu pentru a ajunge la televiziune, pentru a face reportaje glamour, ci pentru a se ocupa de investigații.

Și datorită lui Navalnîi a apărut o întreagă pleiadă de tineri care au venit în jurnalism, care se ocupă de lucruri absolut strălucitoare, îndrăznețe, talentate, inteligente, curajoase. Din păcate, aproape toți lucrează acum în afara Rusiei, deși scriu în limba rusă, despre Rusia, dar publică online, pe diverse site-uri, pe canale de YouTube, Telegram.

Majoritatea acestor site-uri au fost declarate agenți străini, organizații nedorite în Rusia. Pentru a citi informațiile publicate de ele trebuie să folosiți servicii de dezactivare a blocărilor. Site-urile respective sunt blocate în Rusia. Și ziarele, din păcate, nu mai există. În ceea ce privește televiziunea, nu poate nici măcar să le citeze. De exemplu, dacă o organizație de presă este declarată ca fiind nedorită, orice citat, orice contact cu aceasta este considerat colaborare cu acea organizație și pentru asta poți ajunge în închisoare”.

Jurnalist rus: ”O persoană poate ieși pe stradă în pantofi de culoare albastră și galbenă, pentru asta poate fi amendată pentru denigrarea armatei ruse”

Vitalie Cojocari: Nu vă temeți că vi s-ar putea întâmpla ceva după această copertă?

Oleg Roldughin: ”În Rusia acum ți se poate întâmpla orice, din orice motiv, deoarece avem sentințe destul de absurde. O persoană poate ieși pe stradă în pantofi de culoare albastră și galbenă, pentru asta poate fi amendată pentru denigrarea armatei ruse.

Deși acei pantofi erau cumpărați de mult timp, mult înainte de toate aceste evenimente. Cu toate acestea, lucrăm, într-adevăr, fără nicio interdicție asupra a ceea ce facem, nici asupra informațiilor, nici asupra publicării fotografiilor.

Lucrăm în limitele legii, deși în prezent în Rusia este foarte dificil să faci acest lucru. Și vom continua să lucrăm în acest fel, în ciuda faptului că există, într-adevăr, anumite presiuni, mai ales presiuni financiare. Deoarece orice restricție reduce semnificativ capacitățile noastre, inclusiv ca structură comercială. Suntem, totuși, o redacție. Avem nevoie de bani să ne tipărim și să ne distribuim”.

Oleg Roldughin: ”Site-ul nostru a fost blocat pentru a cincea oară în Rusia în ultimii doi ani”

Vitalie Cojocari: Și în continuarea întrebării mele, până acum nu ați fost închis, nu ați întâmpinat nicio presiune după ce l-ați publicat pe Navalnîi?

Oleg Roldughin: ”Ei bine, aceasta este deja a treia oară când publicăm despre Navalnîi. Nu am avut nicio presiune personală sau amenințări. În același timp cu închiderea gazetei, site-ul nostru a fost blocat pentru a cincea oară în Rusia în ultimii doi ani. În ciuda faptului că nici măcar nu am reușit să încărcăm acolo materialele care erau în revistă. Din nou, s-a întâmplat fără niciun temei legal și fără niciun motiv formal. Nici măcar nu ni s-a comunicat de ce.

Vitalie Cojocari: Site-ul vostru a fost închis?

Oleg Roldughin: Da.

Vitalie Cojocari: Și ce se întâmplă acum cu el?

Oleg Roldughin: Ei bine, doar folosind servicii suplimentare de ocolire a blocajului poți citi materialele noastre. Aceasta este deja a cincea blocare în ultimii doi ani, așa că ne-am obișnuit, deși este, fără îndoială, neplăcut.

Jurnaliștii ruși se tem să relateze despre înmormântarea lui Navalnîi: În redacție am discutat dacă merită să facem acest lucru

Vitalie Cojocari: Aș dori să aflu dacă doriți să continuați să-l publicați pe Navalnîi pe prima pagină, deoarece toți așteaptă înmormântarea. Și întrebarea este dacă știți unde va fi înmormântat, ce serviciu religios va fi?

Oleg Roldughin: În Rusia, în acest moment, nimeni nu știe cu adevărat, dar vom urmări situația, cu siguranță vom trimite acolo un fotograf și un corespondent. Chiar dacă în redacție am discutat dacă merită să facem acest lucru în această situație. Dacă este o amenințare pentru noi. Nu avem de gând să participăm la un miting ilegal. Nu avem de gând să provocăm pe cineva, ci să ne facem munca noastră de jurnalism. Cu siguranță, vom acoperi acest eveniment, inclusiv, pentru orice eventualitate, dacă înmormântarea va avea loc mai târziu, în următorul număr, când sunt planificate, va trebui să facem un reportaj despre cum a fost înmormântat disidentul sovietic Sakharov în timpurile sovietice, cum erau organizate demonstrațiile grandioase în Moscova. Sakharov a fost, de asemenea, o figură destul de importantă.

Vitalie Cojocari: Navalnîi va fi înmormântat la Moscova, sunteți sigur?

Oleg Roldughin: Nu, în Rusia dacă nu s-a întâmplat ceva, nu poți fi sigur că se va întâmpla. Sper că autoritățile nu vor ridica obstacole mari înaintea acestui eveniment, dar, totuși, trebuie să respectăm omul, să îi respecte memoria și să îi permită să plece în mod demn, rudele să-și ia adio de la el.

”Dacă nu am plecat în ultimii doi ani, cu siguranță vom rămâne până la sfârșit, nu putem abandona ziarul nostru”

Vitalie Cojocari: Desigur, probabil că pregătiți o copertă pentru asta, dar o aveți deja sau încă o gândiți?

Oleg Roldughin: Deocamdată nu, dar vom vedea în funcție de evoluție, cât de posibil va fi acest lucru. Poate că înmormântarea va fi privată și nu publică, adică nu se vor putea face fotografii acolo. De aceea vom aștepta până în ultimul moment, vom face coperta în ultima clipă.

Vitalie Cojocari: Doriți să rămâneți în continuare în Rusia?

Oleg Roldughin: Desigur, dacă nu am plecat în ultimii doi ani, cu siguranță vom rămâne până la sfârșit, nu putem abandona ziarul nostru, cititorii noștri. Când ne vor închide, fiecare angajat al redacției, probabil, va lua decizia în mod independent. Nu doresc să plec. Nu am nicio viză, este foarte dificil să plec din Rusia. Acum avem sancțiuni, iar din cauza politicii economice este și mai complicat. Cursul rublei a scăzut semnificativ. Este necesară o anumită sumă de bani pentru a părăsi Rusia, oportunități financiare, oportunități legale, precum și vize, permise de muncă, obținerea altor permise de ședere în străinătate. Din păcate, în ciuda tuturor cuvintelor de sprijin de la Uniunea Europeană, în realitate, este foarte dificil să primești ajutor, deoarece există anumite proceduri birocratice în țările europene. Mulți au plecat, spun că este greu să deschizi conturi bancare, este dificil să trăiești fără bani, fără posibilitatea de a plăti ceva.

Vitalie Cojocari: Ultima întrebare, aș dori să aflu, ați spus că puteți face jurnalism în Rusia, dar există unele restricții. Nu puteți folosi cuvântul „război” atunci când vorbiți despre ceea ce se întâmplă acum în Ucraina. Vi se interzice acest lucru, nu-i așa?

Oleg Roldughin: ”Formal nu este interzis, pentru că nu există o astfel de lege, dar în Rusia avem un mod foarte individual de lucru. Dacă ați văzut sau ați citit interviul lui Vladimir Putin cu Tucker Carlson, în legătură cu aceste evenimente... În conversația cu dumneavoastră, nu pot folosi cuvântul pe care l-ați spus.

Cu toate acestea, Putin însuși a folosit cuvântul „război”. Nu au existat sancțiuni din partea autorităților controlate de Kremlin. Dacă un jurnalist apropiat de Kremlin ar spune asta, un propagandist, în direct la televiziune, niciun fel de sancțiune nu ar fi aplicată. Despre asta vorbesc mulți deputați din Duma de Stat, senatori care-l susțin pe Putin. Nu li se aplică nicio sancțiune. Dar dacă noi am scrie despre asta, chiar dacă nu există nicio interdicție, cu siguranță s-ar lega de asta. Nu doar că ar închide ziarul, ci ne-ar priva și de libertate”.

Vitalie Cojocari: Mulțumesc foarte mult pentru acest interviu. Sper că veți fi în siguranță și nu veți avea probleme după acest interviu. Sper! Noroc! Mulțumesc!