Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

UPDATE. Legislative anticipate în Franța, rezultate preliminare surprinzătoare: Partidul de extrema dreaptă RN, pe locul 3

Alianţa de stânga Noul Front Popular se află în frunte în turul al doilea al alegerilor legislative din Franţa, în faţa coaliţiei lui Macron şi a extremei drepte, potrivit primelor estimări ale institutelor de sondare. Niciunul dintre aceste trei blocuri nu a obținut însă majoritatea absolută în Adunare.

Francezii au votat, duminică, în cel de-al doilea tur al alegerilor anticipate, convocate de președintele Emmanuel Macron. Partidul extremist Adunarea Națională conducea în toate sondajele de opinie, până astăzi, după ce a câștigat detașat primul tur al alegerilor legislative anticipate.

07/07/2024 , 21:14

Franța: Rezultate preliminare turul al doilea al alegerilor legislative anticipate

La finalul turului doi al alegerilor legislative anticipate din Franța, Noul Front Popular (NFP, stânga) pare să iasă învingător și ar urma să obțină o majoritate relativă între 180 și 215 de deputați, conform primelor estimări IFOP, scrie Le Figaro.

Partidul președintelui Emmanuel Macron, Renaissance (RE), a ieșit pe locul al doilea, cu 150 până la 180 de locuri.

Iar Partidul Adunarea Națională / RN, considerat favorit, condus de Jordan Bardella și, din umbră, de Marine Le Pen, este departe de pragul de 289 de deputați, necesar pentru guvernare, fiind clasat pe locul al treilea. Estimare IFOP: 120-150 de aleși.

07/07/2024 , 20:08

Prezenţa la vot de 59,71% la ora 15:00, mai mare decât în primul tur

Prezenţa la vot în cel de-al doilea tur al alegerilor legislative a fost de 59,71% duminică la ora 15:00 GMT, faţă de 59,39% la aceeaşi oră în primul tur, potrivit Ministerului de Interne, scrie Agerpres.

Este cea mai ridicată rată pentru un scrutin legislativ de la alegerile din 1981 (61,4%), care au urmat alegerii lui Francois Mitterrand la Palatul Elysee.

07/07/2024 , 13:50

Rata de participare la ora prânzului, cea mai ridicată din 1981

Rata de participare la turul doi al alegerilor legislative anticipate a crescut duminică la prânz (10:00 GMT), la 26,63%, faţă de 25,9% la aceeaşi oră în primul tur, a anunţat Ministerul de Interne, potrivit Agerpres, care citează AFP.

Această cifră este cea mai mare pentru alegerile legislative de la scrutinul din 1981 (28,3%), marcat de sosirea stângii la putere.

Știrea inițială:

Zi crucială în alegerile din Franța. Pentru prima oară după Al Doilea Război Mondial, extrema dreaptă are șanse să acceadă la putere

Marea miză este însă dacă Partidul Adunarea Națională, de extremă dreapta, va reuși să obțină majoritatea absolută pentru a prelua guvernarea.

În primul tur, partidul lui Marine Le Pen a învins alianța stângii (Nouveau Front Populaire), dar și mișcarea centristă a președintelui Macron. Astfel, alianța stângii și mișcarea lui Macron au retras peste 200 de candidați în al doilea tur, pentru a-i face loc celui mai bine plasat.

Strategia are ca scop blocarea Adunării Naționale în drumul spre o victorie zdrobitoare.

Există temeri legate de declanșarea unor proteste masive, indiferent de rezultatul scrutinului. Peste 30.000 de jandarmi au fost mobilizați, într-o perioadă în care Franța se pregătește să găzduiască și Jocurile Olimpice. Funcționarii amenință că nu vor asculta ordinele, dacă Adunarea Națională va veni la putere.

  • Secţiile de vot din Franța se deschid la ora locală 8 a.m. (09:00, ora României) şi se închid la 6 p.m. (19.00, ora României) în localităţile mici şi la 8 p.m. (21:00, ora României) în oraşe mai mari.

Cele două scenarii pe care le văd specialiștii sunt fie o majoritate absolută pentru Adunarea Națională, ceea ce ar aduce la putere partidul de extremă dreapta, fie intrarea în blocaj a Adunării Naționale. Însă ambele sunt periculoase pentru Uniunea Europeană, acolo unde Franța este a doua mare putere economică, după Germania. Practic, Emmanuel Macron ar fi obligat să coabiteze cu un guvern eurosceptic.

Ceea ce se întâmplă în Franța vine pe fondul problemelor din Germania, acolo unde partidele de coaliție au suferit și ele o înfrângere zdrobitoare în fața extremei drepte la viitoarele alegeri regionale.

La ultimele alegeri europene, partidele de extremă dreapta au făcut progrese foarte mari și au preluat puterea în câteva țări, precum Italia sau Olanda. În plus, toate aceste probleme vin odată cu momentul în care Ungaria lui Viktor Orban a preluat președinția rotativă a Consiliului UE.

"Franța ar putea fi blocată"

Ștefan Popescu, analist de politică externă: "Da (n.r.: ar putea să fie împiedicată venirea la putere a partidului de extrema dreaptă). Necunoscuta va fi legată de participarea la vot. Întrebările sunt dacă aceasta va favoriza partidul Reuniunea Națională, sau dimpotrivă, va contribui la o și mai mare echilibrare a acelor trei blocuri. Unul este numit de extremă dreapta, dar l-aș numi, mai degrabă, radicali de dreapta.

Dar avem și o altă extremă, cea stângă, care se află în centrul unei coaliții pestrițe, care pleacă de la verzi, comuniști, radicali de stânga, socialiști tradiționali. Și bineînțeles, blocul centrist, moșit de Macron acum 7-8 ani și care și el este traversat de foarte multe curente și nuanțe politice.

Nu cred că vom avea un guvern Reuniunea Națională, chiar dacă acesta va câștiga cel mai mare număr de mandate. Potrivit Constituției franceze din 4 octombrie 1958, președintele este obligat să ofere formarea guvernului șefului partidului sau candidatului partidului care obține cele mai multe mandate în Parlament. Reprezentanții Reuniunii Naționale au anunțat că vor refuza, în cazul în care nu vor fi capabili să atingă bara de 289 de mandate în Adunarea Națională, care ar înseamna majoritatea absolută.

Ei sunt cei mai fericiți în acest moment, sunt cei mai fericiți că se îndepărtează de această valoare critică de 289 de mandate. De ce? Pentru că nu se vor uza. Dacă nu te uzezi, nu mai are sens decizia lui Macron din 9 iunie, la capătul rezultatului alegerilor europarlamentare, de a dizolva Adunarea Națională. El spunea, pe surse, că nu vrea să predea cheile acestei case Reuniunii Naționale, această casă din Palatul Elisee, la alegerile din 2027.

Știți rolul Palatului Elisee, al președinției Franței, în arhitectura puterii din Franța, că este unul esențial. Indiferent ce formulă de guvern va fi în Franța, țara va pica pentru o perioadă de instabilitate. Sunt diferențe foarte mari între partide care vor constitui acest cordon sanitar împotriva Reuniunii Naționale. Și atenție, s-a făcut o ierarhizare a răului, cu alte cuvinte, extrema stângă văd că este considerată mai puțin periculoasă decât Reuniunea Națională.

Va fi un guvern care se va baza pe acest pol care are în centru extrema stângă și centriștii lui Macron, care au diferențe foarte mari, adică gândiți-vă că, între ecologiști, comuniști, radicalii de stânga, socialiștii tradiționali și grupul centrist al lui Macron, care probabil s-a erodat, pentru că unii sunt destul de sensibili la partea dreaptă.

Va fi un guvern de avarie, în așteptarea următoarelor alegeri anticipate, din nou, pentru că Macron are dreptul, o dată pe an, să dizolve Adunarea Națională - nu va ezita să o facă - în intervalul iunie-decembrie. Vom avea o Franță concentrată pe interior, mai puțin ambițioasă în exterior. Și atenție, un detaliu semnificativ, în ceea ce privește Ucraina, extrema stângă și dreapta radicală se înțeleg perfect, le urăsc pe toate, la propriu.

Guvernul de avarie va avea o singură șansă, să aștepte. Nu va putea face reforme. Emmanuel Macron va deveni un fel de șef al opoziției, în încercarea sa de a-și reconstrui mișcarea politică, Renaissance. El nu mai are dreptul la un nou mandat, este deja la al doilea și mai are 3 ani, până în 2027. Prin urmare, va fi un guvern care nu va face decât să-i frustreze și mai mult pe acei francezi care au votat împotriva lui Macron. Indiferemt cum o dai, pică prost.

Vă rog să vă uitați la progresul Reuniunii Naționale. În 1997, avea 0 deputați, în 2022 a fost votată de 4 milioane de francezi, iar anul acesta, în primul tur, a fost votată de 12 milioane de francezi. Este o evoluție absolut impresionantă.

Va fi o coabitare a lui Macron mult diminuată (n.r.: cu un partid extremist), pentru că președintele joacă rolul esențial, el are cele mai mari puteri din Europa Occidentală. Doar sub ale președintelui american. El are prima opțiune în ceea ce privește politica externă și politica de apărare, dar în cazul în care are o majoritate de altă culoare în parlament și un guvern de altă culoare, asta schimbă puțin lucrurile.

Guvernul, potrivit Constituției, va pune în practică politici diferite de ale președintelui. El se poate opune, poate întârzia contrasemnarea legilor și decretelor guvernamentale vreme de 15 zile, poate retrimite o lege în Adunarea Națională, în întregime sau unele amendamente, deci poate îngreuna lucrurile. Ar fi un război surd, ar tensiona și mai mult lucurile și ar ține Franța blocată".

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE