Îți recomandăm să încerci și aplicația Euronews România!

Specialiștii explică ce se întâmplă în Franța după ascensiunea extremiștilor: "E singura variantă posibilă de imaginat"

Tensiunile din Franța au ajuns la cote maxime înainte de duminica decisivă privind alegerile parlamentare, având în vedere ascensiunea extremiștilor, în special a partidului lui Marine Le Pen, Adunarea Națională (Rassemblement National).

Turul 2 al acestor alegeri va schimba fața politicii din Franța, așa cum spun specialiștii. S-a lucrat și se lucrează în continuare la fel de fel de strategii anti-extremiști și chiar s-a făcut apel la vocile vedetelor precum cea a fotbalistului Kylian Mbappe sau a cântăreței Aya Nakamura.

Roadele încep să se vadă în sondaje, dar timid. În acst context, analiștii politici încearcă să contureze cum va arăta viitorul executiv din Franța și care ar fi scenariile.

Ce se va întâmpla după alegerile din Franța

Sergiu Mișcoiu, analist de politică externă, profesor la Facultatea de Studii Europene, din Universitatea Babeș Bolyai (Cluj-Napoca): "Ultimele predicții arată că Adunarea Națională, condusă de Marin Le Pen și Jordan Bardella, nu va obține majoritatea absolută. Chiar foarfeca inferioară merge până la sub 200 de mandate, poate 190, ceea ce înseamnă că își triplează sau cvadruplează numărul de parlamentari din momentul de față, însă nu reușete să obțină o majoritate, nici măcar să se apropie de majoritatea absolută.

Vom avea un parlament împărțit în trei blocuri. Blocul de pe locul 1, câștigător relativ al alegerilor, cel condus de Marine Le Pen, blocul noului Front Popular, o alianță eteroclită de centru-stânga, cu elemente care merg dinspre stânga radicală a domnului Melanchon, până la elemente ale social-democrației, cum este Place Publique al lui Glucksmann și un al treilea bloc, care este cel al președintelui Macron, care s-a situat, în primul tur, la un scor destul de jos, 21% și care, prin sistemul acesta de renunțare a candidaturilor pentru turul 2 din partea unor candidați ai blocului de stânga, va reuși totuși să obțină un număr de mandate care poate să meargă undeva până la 75-100 de mandate, conform predicțiilor.

De aceea, vom avea o situație în care singura variantă posibilă de imaginat este o coaliție guvernamentală între centru și stânga, probabil cu excluderea sau marginalizarea stângii radicale din această coaliție, pentru că ea este foarte dificil de acomodat împreună cu oamenii lui Macron."

Partidul Adunarea Națională (Rassemblement National) a obţinut 33% din voturi în primul tur al alegerilor anticipate, iar sondajele arată că va câștiga și turul 2, însă nu va atinge pragul de 289 de mandate parlamentare, necesare pentru o majoritate absolută.

Sondajul IFOP arată că Adunarea Națională va câștiga între 210 și 240 de mandate, ceea ce este o scădere de la 240-270 înainte de retragerea candidaților. Noul Front Popular, cel al partidelor de stânga și extremă stânga, ar urma să fie pe locul 2, cu 170-200 de mandate. Pe 3 ar fi grupul centrist al președintelui Macron, cu 95-125 de mandate, iar republicanii de dreapta ar putea obține între 25 și 45 de mandate.

Christian Mititelu, analist de politică externă: "În Franța, există tradiția ca intelectualii să aibă un cuvânt de spus în politică și să aibă intervenții politice. Acum s-a extins și la actori, fotbaliști care sunt de succes, foarte cunoscuți. Poate influența, până la un punct, votul. Dar situația din Franța este rezultatul acestui progres, la nivel european, al unor partide naționaliste identitare, antiglobaliste, eurosceptice și poate cu puternice accente de dreapta sau chiar de extremă dreapta. Și Macron a încercat să stopeze acest lucru.

Probabil că va sfârși cu un guvern de coaliție, dar va trebui totuși să numească un premier. Și cred că va trebui să numească un tehnocrat. Pentru că nu văd cum l-ar putea numi pe unul de extremă stânga, mai ales având în vedere componența ei.

Din acest punct de vedere, Marea Britanie face notă separată de restul Europei, pentru că a jucat, la un moment dat, această carte a populismului de dreapta, cu Brexitul și acum s-a fript și revine la o oarecare normalitate. Poate că nu e normalitatea cea mai stabilă pe care ne-am dorit-o, dar totuși, față de ce se petrece în restul UE, e puțin mai liniștitor. Pentru că nu știm ce se va întâmpla, vor fi alegeri în mai multe țări și, chiar în Parlamentul European, ponderea celor care sunt de această tendință primejdioasă va crește simțitor."

ARTICOLE DIN ACEEAȘI CATEGORIE