Ungaria s-a blocat marți prin veto pachetului în valoare de 18 miliarde euro pe care Comisia Europeană a propus să-l ofere Ucrainei sub formă de ajutor microfinanciar pentru 2023. În consecință, oficialii europeni spun că vor căuta acum o soluție alături de celelalte state UE pentru a acorda asistența financiară Kievului.
„Nu am putut adopta pachetul, dar nu ne descurajăm. Ambiţia noastră continuă să fie să începem să trimitem ajutorul Ucrainei la începutul lui ianuarie” 2023, a declarat ministrul ceh al Finanțelor, Zbynek Stanjura, după o dezbatere pe această temă la reuniunea miniştrilor europeni de resort (ECOFIN), desfășurată la Bruxelles, potrivit Agerpres.
Ungaria este singurul stat dintre cei 27 de membri ai UE care a respins acest ajutor. Oficiali ide la Budapesta s-au opus în contextul negocierii altor dosare vizează țara: aprobarea planului de recuperare pentru ţara central-europeană şi îngheţarea fondurilor europene pentru nerespectarea statului de drept.
Potrivit sursei citate, negocierea acestor propuneri a fost gândită ca un „pachet” comun care includea şi directiva de introducere a impozitării pe profit a multinaţionalelor cu minimum 15% în UE, blocată şi ea unilateral de către Ungaria, cu perspectiva de a decide asupra tuturor punctelor de pe agendă.
Cu toate acestea, miniştrii de Finanțe au decis să scoată de pe agendă propunerea privind înghețarea celor 7,5 miliarde de euro în fonduri de coeziune pentru Ungaria și directiva privind impozitul pe profit pentru multinaţionale. În schimb, au menţinut punctele referitoare la planul de recuperare, care i-ar da Ungariei dreptul să primească 5,8 miliarde de euro, şi la ajutorul pentru Ucraina.
Pentru a depăși obstacolul reprezentat de opoziția Ungariei, miniștrii le-au cerut echipelor lor tehnice și Comisiei Europene „să examineze care sunt soluţiile care nu ar necesita o modificare a cadrului financiar multianual, deoarece acesta este elementul care blochează adoptarea pachetului", a explicat ministrul ceh.
''Aceasta înseamnă că vom căuta o soluţie susţinută de cele 26 de state membre (fără Ungaria - n.r.)'', a adăugat Stanjura.
Una dinte variantele prin care ar fi eludat dreptul de vetp ar fi folosirea garanțiilor naționale, oferite de direct de fiecare stat membru, pentru a putea acorda ajutorul către Ucraina. Kievul susține că are nevoie între 3 și 5 miliarde de euro lunar pentru nevoi urgente.
Ungaria avertizase deja că se va opune prin veto propunerii, argumentând că acordă deja ajutor Ucrainei pe bază bilaterală.
