Războiul din Ucraina a lovit puternic piețele financiare și economiile, a reconfigurat hărți energetice și a generat panică privind criza alimentelor.
Fără certitudinea cerealelor, securitatea alimentară globală a fost grav amenințată. În aceste condiții, statele UE au căutat soluții de avarie pentru combaterea inflației agravate de război și a problemelor pe lanțurile de aprovizionare. România a jucat un rol important în livrarea cerealelor către Europa prin coridoarele de solidaritate.
La început de martie 2022, temerile legate de război au dus cotațiile barilului de petrol aproape de maximele istorice din timpul crizei financiare din 2008. Panica s-a transmis și la noi. Zvonul că prețul carburanților urma să depășească 10 lei pe litru a format cozi imense în benzinăriile din toată țara. Prețurile de la pompă au continuat să crească, iar oamenii au început să protesteze.
Dacă facem însă o comparație a prețurilor de la începutul războiului și până acum vedem că motorina a crescut cu peste 30 de bani, pentru că dependența de importuri este mai mare. Pentru benzină evoluția a fost mai moderată.
Radu Căprău, membru board companie petrolieră: A fost o creștere nu numai la nivel regional regional, dar și la nivel global, dar la nivel regional a fost resimțită mult mai tare pe fondul creșterii de comercial, a lucrărilor agricole și al doilea element, România importa nu doar titei, ci și multă motorină.
Mult după intervenția altor state europene, la 1 iulie, Guvernul României a decis compensarea carburanților cu 50 de bani pe litru, măsură care nu a mai fost menținută și în 2023.
Războiul a însemnat nu numai scumpirea carburanților, ci a tuturor resurselor energetice, iar sancțiunile europene au contribuit și ele.
Daniel Dăianu, economist: Sancțiunile au avut niște ținte foarte clare, dar se poate spune că n-au avut eficacitatea scontată.
În primăvară, la o lună de la începerea războiului, România a oprit importul de gaze din Rusia. Cu toate acestea, doar în prima jumătate a anului trecut, prețul gazelor crescuse cu 95%.
Daniel Dăianu, economist: S-a mai întâmplat ceva. Criza energetică a avut un efect de redistribuire a veniturilor. Marii producători de energie au avut venituri ieșite din comun. De aceea s-a pus problema impozitării suplimentare a acestora.
În paralel, o criză alimentară mondială devenea iminentă, pe fondul întreruperii livrărilor de cereale din Ucraina, al patrulea exportator mondial în această privință.
Carmen Avram, europarlamentar S&D: Aș vrea să știe românii că nu suntem singuri în asta. Creșterile de prețuri se simt și-n Belgia, și-n Franța, peste tot în Europa și sutuația este complicată în toată UE. România trebuie să devină independentă de importuri.
Însă de la o lună la alta, românii au avut nevoie de bugete tot mai mari pentru coșul de cumpărături, din cauza scumpirilor continue.
De la o creștere medie a prețurilor de 8,4% în prima lună a anului trecut, inflația anuală a ajuns la 15,4% în în prima lună a acestui an. Numai alimentele s-au scumpit, în medie, cu 22%, potrivit statisticii oficiale. Iar zahărul, untul și energia au fost în top.
Cu 19% inflație alimentară, România ar ocupa locul 6 între statele comunitare, după Ungaria, Cehia, Estonia, Bulgaria și Slovacia. Deocamdată, prețurile rămân ridicate.
Daniel Dăianu, economist: Eu cred că mai avem încă doi ani complicați. Chiar dacă s-ar termina războiul din Ucraina în acest an, terminarea războiului, în efect, e greu de măsurat.
Guvernanții vorbesc despre măsuri menite să ducă inflația sub 10% în a doua parte a anului. Iar prețurile să nu mai crească accelerat.
România importă cantități uriașe de alimente care contribuie și ele la creșterea inflației. În primele 11 luni din 2022, țara noastă a cumpărat mâncare în valoare de peste 12 miliarde de euro.
